Recesiunea tehnică în România
Economia României a intrat tehnic în recesiune, în urma a două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB), conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Întrebarea esențială este dacă acest semnal statistic va fi temporar sau se va transforma într-o recesiune resimțită efectiv de populație și de economie.
Diferența între recesiunea tehnică și recesiunea propriu-zisă
Recesiunea tehnică este considerată un semnal statistic, reprezentând o scădere a activității economice pe o perioadă scurtă. De cealaltă parte, recesiunea propriu-zisă implică o perioadă mai lungă de declin economic, în care se pot înregistra creșteri ale șomajului, inflație ridicată, scăderea veniturilor populației în termeni reali, precum și diminuarea investițiilor și a consumului.
Indicatori economici relevanți pentru 2025
În trimestrul IV 2025, PIB-ul României a scăzut cu 1,9% față de trimestrul III 2025, după o scădere de 0,2% în trimestrul anterior. Inflația s-a situat aproape de 10%, iar câștigul salarial mediu net a scăzut în termeni reali cu 4,5%, ceea ce nu s-a mai observat în România în ultimele 27 de ani.
Cauzele recesiunii
Scăderea consumului este principalul factor care contribuie la reducerea PIB-ului și la apariția recesiunii tehnice. Consumul este strâns legat de numărul populației și de puterea de cumpărare. România se confruntă cu o scădere și o îmbătrânire a populației, ceea ce reduce contribuția factorului muncă la formarea PIB.
Modelul economic și dezechilibrele
În ultimul deceniu, România a adoptat un model economic bazat pe împrumuturi publice și private, precum și pe fonduri europene, ceea ce a dus la o creștere a datoriei publice de la aproximativ 37% din PIB la circa 60%. O mare parte a acestor resurse a fost direcționată către sectoare care nu generează exporturi sau creștere de productivitate.
Impactul viitor al recesiunii tehnice
Continuarea unor deficite anuale ridicate ar putea conduce la o creștere nesustenabilă a datoriei și la costuri de finanțare crescute, existând riscul unor evoluții similare crizei datoriilor din Grecia. Evoluția economiei va depinde de dinamica veniturilor, a investițiilor productive și a consumului, influențând astfel dacă recesiunea tehnică va rămâne un episod statistic sau se va transforma într-un declin economic resimțit pe scară largă.
În concluzie, recesiunea tehnică în România ridică semne de întrebare privind viitorul economic al țării și impactul asupra vieții cotidiene a populației, depinzând de măsurile luate pentru a stabiliza economia și a stimula consumul.
