Candidatul ingenios: Strategia surprinzătoare a unui independent pentru a aduna 200.000 de semnături fără un leu
Candidatura lui Paul Ispas, un absolvent de Științe Politice, reprezintă un experiment în cadrul alegerilor prezidențiale din acest an. Acesta a depus vineri candidatura sa pentru a explora cât de fezabil este să strângi 200.000 de semnături fără finanțare și ca independent. Într-un interviu, Paul a explicat motivele care l-au determinat să inițieze această idee și dificultățile întâmpinate în procesul de strângere a semnăturilor.
Demersul său a fost inspirat de candidatura lui Călin Georgescu, care a afirmat că a avut zero finanțare în campania electorală. Paul Ispas a declarat: „Am vrut efectiv să arăt că e imposibil să faci asta. Am vrut să arăt care sunt barierele, limitele, pe care sistemul electoral le pune oamenilor care vor să ajungă acolo.”
În ciuda eforturilor sale, Paul a reușit să adune doar 850 de semnături. Totuși, a decis să depună dosarul la Biroul Electoral Central (BEC) pentru a transmite un mesaj. „Demersul de strângere de semnături este problematic – aș folosi termenul fraudabil după experiența asta. Dacă datele cetățenilor sunt într-o bază de date și cineva vrea să pară că are semnături, poate să o facă fără să pună semnăturile holografic,” a explicat el.
Cum se verifică semnăturile la BEC
Septimius Pârvu, reprezentant Expert Forum și expert în legislația electorală, a subliniat că BEC efectuează o verificare mai degrabă „de secretariat” a semnăturilor. „E mai degrabă o verificare de secretariat – dacă e semnată lista, dacă la fiecare persoană sunt semnături, dacă CNP-urile au 13 caractere, dacă sunt introduse date în toate câmpurile… Din câte știu eu, nu se verifică în registrul electoral, nu stă cineva să verifice că persoana respectivă există.”
El a adăugat că identitatea este verificată doar în cazuri suspecte, iar BEC poate lua măsuri legale dacă există dovezi clare de fraudă.
Concluziile „candidatului experiment”
Paul Ispas consideră că este imposibil să strângi 200.000 de semnături într-un interval de timp atât de scurt. „Mi se pare imposibil ca în 3-4 zile să se strângă 200.000 de semnături reale, pentru că este un coșmar logistic. Din experiența mea, îți trebuie undeva cam 5 semnături pe oră de persoană. Trebuie să ai un număr uriaș de voluntari pentru asta.”
De asemenea, el a subliniat dificultățile financiare, calculând că ar trebui să existe un minim de 2 lei pe semnătură. „Numai printul hârtiilor costă 0.1 bani. Transportul hârtiilor, cazări, vestele personalizate, mapele și pixurile sunt cheltuieli intrinseci.” Paul a concluzionat că nu se poate vorbi de o candidatură independentă cu 200.000 de semnături strânse fără a investi bani sau fără a beneficia de sprijinul unor organizații.
În final, Paul Ispas a anunțat că intenționează să revină pe stradă pentru a strânge semnături, însă de data aceasta pentru o inițiativă de digitalizare a procesului electoral. „M-am plictisit să fac politică de canapea,” a spus el. „Voi încerca să strâng din nou semnături publice pentru o inițiativă de digitalizare a procesului electoral.”
