Motivele neacuzării lui Dragoș Anastasiu în scandalul „taxei de protecție”
Dragoș Anastasiu, actual vicepremier, a recunoscut în fața procurorilor și judecătorilor că, prin intermediul firmei sale, a plătit timp de opt ani peste 150.000 de euro sub formă de mită mascată sau „taxă de protecție” legată de ANAF. Cu toate acestea, el nu a fost urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție (DNA) și a avut doar calitatea de martor în acest dosar.
Contextul scandalului
Dosarul în care fosta consilieră ANAF, Angela Burlacu, a fost condamnată la cinci ani de închisoare a fost inițiat de Cristian Băciucu, partenerul de afaceri al lui Dragoș Anastasiu. Acesta a denunțat-o pe Burlacu la DNA în 2018, devenind astfel „martor denunțător”. Conform Codului Penal, mituitorul nu este pedepsit dacă denunță fapta înainte ca organul de urmărire penală să fie sesizat.
Detalii despre mita plătită
Anastasiu a fost implicat în acest caz prin intermediul companiei Touring Eurolines SA, unde a avut colaborări cu fosta consilieră ANAF. Mita a fost facilitată prin contracte fictive de consultanță între Touring Eurolines SA și firma reprezentată de Burlacu. Declarațiile lui Anastasiu și ale unei directoare economice a companiei au fost similare cu cele ale martorului denunțător.
Implicarea consilierei ANAF
În 2009, Angela Burlacu a verificat documentele companiei Touring Eurolines SA în contextul unui decont de TVA. Aceasta a amenințat cu consecințe penale și a propus o soluție prin încheierea unui contract fictiv de consultanță, pentru care firma lui Anastasiu urma să plătească lunar o sumă considerabilă. Surse judiciare afirmă că sumele plătite sub formă de „consultanță” erau percepute de Anastasiu și partenerii săi ca o „taxă de protecție”.
Impactul asupra companiei
Surse apropiate anchetei indică faptul că firma lui Anastasiu a plătit, în realitate, aproximativ 170.000 de euro timp de opt ani, prin facturi fictive. Anastasiu a explicat că a acceptat această „taxă de protecție” din cauza problemelor financiare cu care se confrunta compania în 2009, asociate cu criza economică și întârzierile în soluționarea deconturilor de TVA.
Concluzie
Neacuzarea lui Dragoș Anastasiu în scandalul „taxei de protecție” ridică întrebări cu privire la responsabilitatea și integritatea în afacerile cu statul, având implicații semnificative pentru încrederea publicului în instituțiile statului și în lupta împotriva corupției.
