CCR respinge protestul S.O.S, AUR și POT
Curtea Constituțională a respins pe 10 iulie 2025, cu unanimitate de voturi, sesizarea Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidului Oamenilor Tineri (POT) referitoare la legea care reglează măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. CCR a stabilit că adoptarea legii nu constituie o ingerință în libertatea de exprimare.
Detalii despre lege
Legea prevede că distribuirea materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, precum și negarea sau diminuarea Holocaustului, va fi considerată infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, în anumite cazuri. CCR a subliniat că legea respectă exigențele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, menținând un echilibru între interesele colective și cele individuale.
Argumentele Curții
Curtea a realizat un control de constituționalitate a priori, concluzionând că obiecția de neconstituționalitate formulată de cele trei partide este neîntemeiată. De asemenea, CCR a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care exclude din protecția libertății de exprimare activitățile de promovare a terorismului, crimelor de război, incitării la violență și ideologiilor totalitare.
Obiecțiile formulate de S.O.S, AUR și POT
Pe 19 iunie, cele trei partide au contestat actul normativ, argumentând că legea ar putea „alimenta un antisemitism artificial” și ar încălca libertatea de conștiință, dreptul la identitate și egalitatea în drepturi. Aceste obiecții au fost formulate de profesorul universitar doctor Verginia Vedinaș și avocatul Marcela Baș.
Decizia finală
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, marcând o etapă importantă în reglementarea măsurilor împotriva antisemitismului și xenofobiei în România.
În concluzie, respingerea sesizării de către CCR subliniază angajamentul României în combaterea discursului instigator la ură și protecția valorilor democratice, stabilind astfel un precedent important în domeniul drepturilor omului.
