Ce stă în spatele pasiunii lui Donald Trump pentru hărţi şi schimbarea denumirilor geografice?
Schimbul de replici tensionat dintre preşedintele Donald Trump şi prim-ministrul canadian Mark Carney cu privire la transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american a oferit, săptămâna trecută, un exemplu clar al modului în care cererile tranşante ale preşedintelui de a modifica harta lumii modelează şi complică politica sa externă. Aceste cereri au alarmat aliaţii, au dus la o luptă între Casa Albă şi corpul său de presă în legătură cu etichetările de pe hartă şi au generat îngrijorări că duşmanii ar putea fi încurajaţi în revendicările teritoriale, provocând confuzie.
Compulsia cartografică a lui Trump şi dorinţa sa de a modifica hărţile îşi au rădăcina în cariera sa în afaceri, unde a obţinut putere din dobândirea drepturilor de proprietate şi de branding. „Sunt un dezvoltator imobiliar în suflet”, a afirmat Trump, referindu-se la dorinţa sa de a aduce Canada sub controlul Statelor Unite. „Când scapi de acea linie trasată artificial, când te uiţi la acea frumoasă figură când sunt puse împreună, eu sunt o persoană foarte artistică”, a adăugat el.
Trump a exprimat, de asemenea, dorinţa de a „obţine” Groenlanda, de a transforma Canada în „al 51-lea stat”, de a „recupera” Canalul Panama şi de a „deţine” Gaza. Aceste declaraţii au stârnit controverse, inclusiv o dezbatere cu privire la utilizarea termenului de „Golful Americii” pentru a descrie Golful Mexicului, provocând tensiuni cu Mexicul. De asemenea, pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul, Trump a considerat schimbarea denumirii Golfului Persic în „Golful Arabiei” în timpul unei vizite în Orientul Mijlociu.
Potrivit profesorului de geografie Karl Offen de la Universitatea Syracuse, tactica numirii unor locuri geografice este o practică politică veche. „Hărţile şi politica s-au căsătorit din prima zi. A denumi înseamnă a revendica”, a subliniat Offen. Schimbarea denumirilor are consecinţe geopolitice semnificative, devenind o problemă centrală în alegerile din Canada, provocând proteste în Groenlanda şi haos în rândul presei de la Casa Albă.
Hărţile au fost esenţiale pentru mesajele politice ale lui Trump de-a lungul anilor. În timpul mandatelor sale, el a utilizat hărţi electorale care evidenţiau victoriile sale, deşi acestea nu reflectau întotdeauna realitatea demografică. Un moment viral a fost când Trump a prezentat o hartă modificată cu un marker în Biroul Oval. După câştigarea celui de-al doilea mandat, el a postat pe reţelele sociale hărţi politice care arătau „Golful Americii” şi SUA unite cu Canada.
Fascinaţia lui Trump pentru Canada şi Groenlanda poate fi explicată în parte prin dimensiunea acestora pe hartă. Canada este a doua cea mai mare ţară din lume, iar Groenlanda este cea mai mare insulă. Proiecţia Mercator comună le umflă dimensiunea, ceea ce a fost o tactică cartografică folosită de-a lungul timpului.
Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a lăudat aprecierea lui Trump pentru geografie şi istorie, afirmând că „Această administraţie este despre excepţionalismul american”. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a anticipat reacţia lui Carney, subliniind că „există unele locuri care nu sunt niciodată de vânzare”.
Încercarea lui Trump de a redenumi Golful Persic a generat reacţii rapide din partea Iranului. Ministrul de externe iranian, Seyed Abbas Araghchi, a caracterizat schimbarea numelui ca fiind un „pas lipsit de viziune”, avertizând că aceasta va provoca „mânia tuturor iranienilor”.
