Ceaușescu, liderul preferat al românilor
Un sondaj realizat de Cult Research între 2 și 10 februarie 2026 a relevat o situație surprinzătoare în politica românească: Nicolae Ceaușescu continuă să fie cel mai apreciat lider din istoria recentă a României, la mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist.
Preferințele politice ale românilor
Într-un scenariu ipotetic de vot, Ceaușescu ar obține 41%, depășind președinții care au condus țara după 1989. Clasamentul preferințelor românilor pentru liderii postdecembriști este următorul:
- Nicolae Ceaușescu: 41%
- Traian Băsescu: 26%
- Emil Constantinescu: 17%
- Klaus Iohannis: 11%
- Ion Iliescu: 5%
Datele sugerează că simpatia pentru Ceaușescu este mai puternică în mediul rural, în rândul persoanelor cu studii gimnaziale sau profesionale, pensionarilor, șomerilor și persoanelor casnice. De cealaltă parte, Traian Băsescu rămâne preferat de antreprenori, cei cu studii superioare și locuitorii din orașele mari.
Reacția diferitelor generații
Un aspect interesant al studiului se referă la reacțiile generațiilor: Generația X (46-61 de ani) este cea mai reticentă față de Ceaușescu, cu un scor de 36%, în timp ce cei din Generația Y (30-45 de ani) și Generația Z (18-29 de ani) manifestă o simpatie mai mare, înregistrând 46% și 42%, respectiv.
Preferințe pentru lideri internaționali
În privința personalităților internaționale, românii sunt împărțiți între modele progresiste și autoritare:
- Emmanuel Macron: 27%, apreciat de elitele urbane și educate.
- Donald Trump: 26%, votat preponderent de susținătorii lui Ceaușescu.
- Vladimir Putin: 17%, atractiv pentru electoratul cu nivel de educație scăzut din zonele rurale.
Percepția asupra valorilor
Studiul indică faptul că, deși mulți români manifestă simpatie pentru lideri autoritari, pragmatismul se menține în ceea ce privește stabilitatea statelor. Țările cu cel mai mare grad de încredere sunt Japonia și Germania, în timp ce Rusia și Coreea de Nord sunt asociate cu instabilitate.
Metodologia sondajului
Studiul a fost realizat prin metoda CAWI, pe un eșantion reprezentativ național de 900 de persoane, având o marjă de eroare de ±3,3%. Rezultatele scot în evidență contrastul între nostalgie, educație și mediu, conturând un peisaj politic în care trecutul influențează percepțiile contemporane.
Aceste rezultate sugerează o nostalgie semnificativă față de regimul Ceaușescu, invitând la o analiză profundă a factorilor care contribuie la această apreciere în rândul românilor. Este un semnal clar despre modul în care istoria și percepțiile politice pot influența votul și preferințele electorale în societatea românească.
