Pomenirea Sfântului Eftimie cel Mare
Pe 20 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfântul Eftimie cel Mare, o figură importantă din tradiția bisericească.
Viața și Moștenirea Sa
Sfântul Eftimie cel Mare a trăit în secolul al IV-lea, în perioada împăratului Gratian. Născut în Melitina (Armenia), el provine dintr-o familie considerată sterpă. Numele său se traduce din greacă prin „voie bună”. La vârsta de 29 de ani, Eftimie ajunge la Ierusalim, unde se nevoia într-o peșteră.
Minunile Săvârșite
Aici, Sfântul Eftimie a realizat numeroase minuni, printre care hrănirea a 400 de călători cu o cantitate mică de pâine și deschiderea porților cerului, oferind ajutor femeilor sterile să devină mame. Un exemplu remarcabil este cazul soției lui Terevon, un sărăcan, care, în fața Sfântului, a cerut ajutor pentru a avea copii. Eftimie a binecuvântat-o, iar aceasta a născut trei fii, conform prorociei sale.
Apărător al Dogmelor Bisericești
Pe lângă minunile sale, Sfântul Eftimie a fost un apărător al dogmelor bisericești, luptând împotriva lui Nestorie și recunoscând cele două nașteri ale Fiului: cea veșnică din Tatăl și cea din Fecioara Maria. El a susținut că în Hristos există două firi – dumnezeiască și omenească, neamestecate și nedespărțite.
Viața Monahală
Conform mărturiilor celor care l-au cunoscut, Eftimie era un monah dedicat, care nu consuma hrană și nu vorbea cu alții fără un motiv bine întemeiat. La vârsta de 97 de ani, el a trecut la cele veșnice.
Concluzie
Pomenirea Sfântului Eftimie cel Mare pe 20 ianuarie subliniază impactul său spiritual asupra comunității ortodoxe și importanța sa ca simbol al credinței și al dedicării în viața monahală.
