Cercetare: Impactul orelor de masă asupra sănătății cardiace comparativ cu durata somnului
O alimentaţie corelată cu ritmul natural al organismului ar putea deveni o soluţie promiţătoare pentru prevenirea afecţiunilor cardiovasculare. Un nou studiu clinic oferă dovezi că nu doar ceea ce mâncăm contează, ci şi când mâncăm. În special pentru cei care lucrează în ture de noapte, menţinerea unui program alimentar limitat la orele zilei ar putea diminua considerabil riscurile generate de perturbarea ritmului biologic.
Studiul, condus de cercetători de la Mass General Brigham, arată că alimentaţia în timpul zilei poate oferi protecţie cardiovasculară inclusiv persoanelor care lucrează în ture de noapte. Această cercetare, publicată în revista Nature Communications, sugerează că restricţionarea meselor la un interval orar din timpul zilei ar putea proteja organismul împotriva efectelor negative ale muncii în schimburi.
Numeroase cercetări au demonstrat că munca în ture de noapte este asociată cu riscuri majore pentru sănătate, inclusiv pentru inimă. Noul studiu sugerează că alimentaţia are un impact mai semnificativ asupra sănătăţii cardiovasculare decât somnul, în contextul dereglărilor cauzate de decalajul dintre ritmul biologic intern şi programul zilnic de activitate. Autorul principal al studiului, Frank A.J.L. Scheer, profesor de medicină şi director al Programului de Cronobiologie Medicală de la spitalul Brigham and Women, afirmă că perturbarea ritmului circadian creşte riscul cardiovascular.
Studiul a urmărit să identifice o strategie pentru a reduce acest risc, iar stabilirea unui program alimentar bine sincronizat pare să fie eficient. Rezultatele obţinute din studii pe animale au sugerat că sincronizarea meselor cu ceasul biologic intern ar putea reduce riscurile de sănătate asociate muncii de noapte, ceea ce a determinat cercetătorii să verifice această ipoteză şi la oameni.
În cadrul studiului, 20 de participanţi tineri şi sănătoşi au fost incluşi într-un protocol clinic de două săptămâni în condiţii controlate, fără acces la feronerie, ceasuri sau dispozitive electronice. Participanţii au fost supuşi unei simulări de muncă în ture, fiind împărţiţi în două grupuri: unul care consuma alimente atât ziua, cât şi noaptea, şi altul care mânca exclusiv în timpul zilei. Ambele grupuri au avut acelaşi program de somn, astfel încât diferenţele observate să poată fi atribuite strict momentului meselor.
Cercetătorii au analizat impactul alimentaţiei asupra markerilor de risc cardiovascular după munca de noapte, inclusiv activitatea sistemului nervos autonom, nivelurile inhibitorului activatorului plasminogenului-1 (PAI-1) şi tensiunea arterială. Markeri precum PAI-1 au crescut după simularea turelor de noapte în grupul care mânca atât ziua, cât şi noaptea, dar nu s-au modificat în grupul care mânca doar pe timpul zilei. Diferenţele observate nu s-au datorat cantităţii sau compoziţiei alimentare, ci exclusiv momentului când participanţii au mâncat.
Limitările studiului includ dimensiunea redusă a eşantionului şi durata de două săptămâni, care nu permite evaluarea riscurilor cronice. Un punct forte al studiului a fost controlul strict al tuturor variabilelor: somn, alimentaţie, expunere la lumină, poziţie corporală şi activitate fizică. Autorii studiului subliniază că este necesar să se efectueze cercetări suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung ale alimentaţiei pe timpul zilei comparativ cu alimentaţia pe timpul nopţii.
În concluzie, evitarea meselor în timpul nopţii ar putea aduce beneficii semnificative pentru cei care lucrează în ture, persoanele cu insomnie sau tulburări ale somnului, precum şi pentru cei care călătoresc frecvent între regiuni cu diferenţe de fus orar.
