Cercetările dezvăluie cât de bine percep animalele comunicarea umană
Cercetările recente arată cât de bine pot animalele să înțeleagă limbajul uman, de la câini care recunosc sute de cuvinte până la primate care comunică prin simboluri. Noile studii sugerează capacități cognitive surprinzătoare ale necuvântătoarelor.
Clever Hans și limitele înțelegerii limbajului
La începutul secolului XX, un cal celebru numit Clever Hans a devenit faimos pentru presupusa sa capacitate de a înțelege limba germană și de a rezolva probleme de matematică. O investigație independentă a demonstrat că animalul reacționa la indicii subtile din limbajul corporal al antrenorului, fără a înțelege cu adevărat conceptele.
Studiile din anii ’60 și ’70 privind limbajul la animale au fost criticate de sceptici care susțin că animalele imitau comportamentul antrenorilor. Deși multe animale pot recunoaște tonul vocii și gesturile, este neclar dacă înțeleg sensul cuvintelor sau structuri mai complexe, precum gramatica. Totuși, cercetări recente sugerează că, prin antrenament, unele animale pot recunoaște sunetul și sensul unor cuvinte specifice.
Primatele și comunicarea prin simboluri
Un exemplu celebru este gorila Koko, care a învățat aproximativ 1.000 de semne dintr-o versiune modificată a limbajului semnelor american (ASL) și putea înțelege peste 2.000 de cuvinte în limba engleză. Kanzi, un mascul bonobo care a trăit între 1980 și 2025, este considerat cel mai avansat în abilitățile de comunicare, utilizând o tastatură cu 200 de simboluri pentru a comunica concepte precum obiecte, acțiuni și nume proprii. Kanzi a reușit să execute corect, în 3 din 4 cazuri, sarcini formulate în propoziții noi, performând mai bine decât un copil de 2 ani și jumătate.
Câinii și sensibilitatea la vocea umană
Câinii, care trăiesc alături de oameni de peste 14.000 de ani, au dezvoltat o sensibilitate deosebită la vocea umană. Un exemplu notabil este Chaser, un border collie care a învățat peste 1.000 de cuvinte. Un studiu din 2011 a demonstrat că acesta putea distinge între comenzi precum „adu șoseta la minge” și „adu mingea la șosetă”, sugerând o înțelegere de bază a sintaxei.
Profesorul Federico Rossano de la Universitatea din California, San Diego, a testat capacitățile cognitive ale câinilor folosind panouri cu butoane care redau cuvinte înregistrate. Într-un experiment cu 59 de câini, aceștia au reacționat la cuvinte precum „afară” și „joacă” fără alte indicii contextuale. Studiul sugerează că patrupedele pot recunoaște cuvinte individuale și le pot asocia cu acțiuni, chiar și fără ajutorul gesturilor sau al contextului. Totuși, alte cercetări indică dificultăți în a distinge cuvinte care diferă doar printr-un sunet, cum ar fi „șezi” și „sezi”.
Rossano a recunoscut că cercetările sale nu urmăresc să demonstreze că animalele pot vorbi, dar sugerează că ar putea exista mai multă inteligență în rândul acestora decât se credea anterior. Experiența sa a schimbat complet perspectiva asupra capacităților cognitive ale câinilor.
