Cererea Rusiei pentru un armistițiu în Ucraina: Detaliile negocierilor de la Istanbul dezvăluite
Rusia a comunicat Ucrainei, în cadrul negocierilor de pace desfășurate luni, că va accepta încetarea războiului doar dacă Kievul renunță la mari porțiuni din teritoriu și acceptă limitarea numerică a armatei sale. Aceste detalii au fost publicate într-un memorandum de agenția de știri rusă Interfax.
Conform memorandumului, soluționarea conflictului ar necesita recunoașterea internațională a Crimeei, teritoriu anexat unilateral de Rusia în 2014, și a altor patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le revendică, dar nu le controlează complet. Rusia solicită Ucrainei să își retragă forțele din aceste regiuni, stipulând, de asemenea, necesitatea ca Ucraina să devină o țară neutră, excluzând aderarea la NATO, și să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă, conferindu-i limbii ruse statut oficial și interzicând „glorificarea nazismului”. Ucraina respinge acuzația de nazism ca fiind absurdă și neagă discriminarea vorbitorilor de limbă rusă.
Condiții drastice pentru un armistițiu
Rusia a oficializat condițiile pentru orice încetare a focului, prezentând două opțiuni considerate neviabile de Ucraina. Prima opțiune impune o retragere militară completă din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Rusia controlează pe deplin doar Luhansk, având aproximativ 70% din restul regiunilor. A doua opțiune impune ca Ucraina să înceteze redezvoltările militare și să accepte oprirea ajutoarelor militare, precum și ridicarea legii marțiale, organizând alegeri prezidențiale și parlamentare în termen de 100 de zile.
Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a propus o „încetare a focului specifică de două până la trei zile în anumite secțiuni ale frontului” pentru a permite recuperarea trupurilor soldaților decedați. Termenii negocierilor de la Istanbul reflectă refuzul Moscovei de a face compromisuri, în ciuda apelurilor președintelui american Donald Trump de a pune capăt conflictului.
Ucraina a respins în mod repetat condițiile Rusiei, considerându-le echivalente cu capitularea. Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, care a condus delegația țării sale, a menționat că Kievul va analiza documentul rusesc, fără a-l comenta imediat.
Repatrierea copiilor și alte discuții
Delegațiile părților s-au întâlnit la Istanbul timp de o oră, convenind asupra schimbului de prizonieri de război, concentrându-se pe cei tineri și grav răniți, precum și asupra repatrierii trupurilor a 12.000 de soldați decedați. Ucraina a prezentat Rusiei o listă cu 400 de copii despre care susține că au fost răpiți, dar delegația rusă a fost de acord să colaboreze doar pentru întoarcerea a 10 dintre aceștia, argumentând că mutarea acestora a fost pentru protecția lor.
Ucraina a propus organizarea de noi discuții înainte de sfârșitul lunii iunie, considerând că o întâlnire între președinții Zelenski și Putin ar putea rezolva problemele în litigiu. Președintele turc Tayyip Erdogan a considerat întâlnirea o reușită, sperând să îi aducă pe cei doi lideri împreună în Turcia, cu Trump prezent. Totuși, nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește propunerea de armistițiu pe care Ucraina, aliații săi europeni și Washingtonul insistă ca Rusia să o accepte.
Poziția Ucrainei și intensificarea conflictului
Conform foii de parcurs elaborate de Ucraina, aceasta nu dorește restricții asupra forțelor sale militare după un eventual acord de pace, nici recunoașterea internațională a suveranității Rusiei asupra teritoriilor ocupate. Ucraina solicită, de asemenea, despăgubiri.
Moscova afirmă că urmărește o înțelegere pe termen lung, nu o simplă pauză în război, în timp ce Kievul susține că Putin nu este interesat de pace. Trump a declarat că Statele Unite sunt pregătite să renunțe la eforturile de mediere dacă nu se observă progrese în direcția unui acord.
Conflictul a degenerat, Rusia desfășurând cele mai mari atacuri cu drone din acest război și avansând pe câmpul de luptă în luna mai cu cel mai rapid ritm din ultimele șase luni. Ucraina, pe de altă parte, a anunțat că a lansat 117 drone pentru a ataca bombardierele rusești cu rază lungă de acțiune, provocând pagube semnificative, deși ambele părți oferă explicații contradictorii privind amploarea acestora.
Analiștii militari occidentali au descris atacurile la mii de kilometri de linia frontului drept unele dintre cele mai îndrăznețe operațiuni ucrainene din război. Flota de bombardiere strategice a Rusiei face parte din arsenalul său nuclear, fiind cea mai mare din lume. În fața amenințărilor repetate ale lui Putin cu privire la puterea nucleară a Rusiei, SUA și aliații se arată preocupați de riscul escaladării conflictului într-un al Treilea Război Mondial.
Ucraina a subliniat că nu se va preda și nu va ceda în fața ultimatumurilor, explicând că acțiunile sale sunt o reacție la refuzul inamicului de a se opri.
