Continuarea audierilor pentru anularea alegerilor prezidențiale
Audierile parlamentare pentru aflarea adevărului privind anularea alegerilor prezidențiale au continuat la Palatul Parlamentului pe 29 ianuarie, în cadrul evenimentului „Democrația la Judecată”, organizat de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților.
Refuzul instituțiilor de a se prezenta
Reprezentanții instituțiilor publice implicate în organizarea procesului electoral, inclusiv Curtea Constituțională, Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale, au refuzat pentru a patra zi consecutivă să se prezinte la audieri. În contrast, societatea civilă a răspuns apelului, oferind cetățenilor oportunitatea de a-și exprima opiniile.
Declarațiile parlamentarilor
Laura Gherasim, președinta comisiei pentru cercetarea abuzurilor, a subliniat că refuzul instituțiilor lasă o „rană instituțională” asupra poporului român, care a exercitat dreptul de a vota liber. Ea a susținut că neclaritățile și lipsa de transparență din partea statului afectează încrederea cetățenilor în instituțiile publice.
„Cetățenii și-au făcut datoria. Au mers la vot, dar votul lor nu a fost respectat. Le-a fost încălcat un drept fundamental garantat de Constituție,” a declarat Gherasim. Aceasta a afirmat că este datoria parlamentarilor să ceară clarificări instituțiilor statului privind anularea alegerilor prezidențiale.
Contextul anulării alegerilor
Senatorul Nicolae Vlahu a explicat că anularea alegerilor din 2024 nu a fost decisă de CSAT, ci prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32/2024. El a menționat că CSAT a invocat doar „posibile riscuri” fără a prezenta dovezi concludente și că nu a comunicat Curții Constituționale documente justificative.
„Anularea alegerilor nu s-a dispus printr-o hotărâre a CSAT, ci printr-o hotărâre a Curții Constituționale,” a afirmat Vlahu, adăugând că „posibilele riscuri” nu constituie certitudini care să justifice anularea votului.
Responsabilitatea morală și transparența
Senatorul AUR Mircia Chelaru a subliniat necesitatea de a reconstrui adevărul și a avertizat asupra deformării acestuia în procesul decizional. El a criticat intervenția politică în numirea judecătorilor Curții Constituționale, afirmând că aceasta afectează independența și competența acestora.
Cornel Volintiru, reprezentantul Asociației Dreptei Credințe, a adăugat că judecătorii nu sunt supuși unui control riguros al competenței, ceea ce subminează integritatea sistemului judiciar.
Impactul audierilor și concluzia
A patra zi de audieri a confirmat o realitate alarmantă: când instituțiile evită dialogul, responsabilitatea revine celor care nu acceptă minciuna. Cetățenii cer explicații, dovezi și transparență, dar primesc tăcere și opacitate. Această ruptură dintre popor și stat este rezultatul refuzului instituțiilor de a răspunde celor pe care ar trebui să îi servească.
Audierile vor continua, iar presiunea publică nu va scădea. Adevărul nu poate fi îngropat prin absență, iar democrația nu poate supraviețui fără asumare și răspunsuri clare. România are nevoie de instituții responsabile care să ofere transparență și să răspundă în fața cetățenilor.
