China se afirmă ca lider global în inovațiile nucleare
Oamenii de ştiinţă chinezi au reuşit, în premieră mondială, să realimenteze un reactor nuclear experimental fără a-l opri. Această reuşită a fost posibilă prin continuarea unor cercetări începute în anii ’50 de Statele Unite, care au fost ulterior abandonate. Proiectul se bazează pe designul unui prototip cu sare topită care funcţionează cu toriu lichid în loc de uraniu, rezultând în poziția Chinei ca lider mondial în domeniul inovaţiilor nucleare, conform declaraţiilor coordonatorului proiectului, Xu Hongjie, din 8 aprilie, la Academia Chineză de Ştiinţe.
Reactoarele cu toriu au fost produse pentru prima oară în anii ’50 în SUA, însă s-a optat ulterior pentru cele cu uraniu. În urma acestei decizii, primele cercetări pe reactoarele cu toriu au fost declasificate și utilizate de oamenii de ştiinţă chinezi în acest proiect. Xu a precizat că „SUA au lăsat cercetările făcute în domeniu să fie disponibile public, în aşteptarea unui succesor potrivit. Noi suntem acel succesor”.
Facilitatea secretă în care se află acest prototip de reactor pe toriu, pornit în iunie 2024, este situată în deşertul Gobi, în nordul Chinei, aproape de frontiera cu Mongolia. Reactorul poate genera sustenabil 2 megawaţi (MW) de energie, suficient pentru a asigura nevoile de consum pentru 2.000 de gospodării.
Functionarea reactorului cu toriu
Reactoarele cu toriu sunt un tip de reactor cu sare topită (MSR), care dizolvă o sursă de combustibil în sare topită, acționând atât ca agent de răcire, cât și ca parte a mixului de combustibil. Odată ajuns în camera reactorului, mixul este încălzit la temperaturi de peste 600 de grade Celsius și bombardat cu neutroni de înaltă energie. În aceste condiţii, toriul formează atomi de uraniu 233, care se sparg și eliberează energie prin fisiune nucleară.
Reactoarele cu sare topită sunt considerate semnificativ mai sigure decât cele cu combustibil solid, care pot intra în topire. Combustibilul topit se răcește și se solifică în contact cu aerul, prevenind dezastrele de tipul celor de la Cernobâl (1986) sau Fukushima (2011). De asemenea, aceste reactoare generează mai puţine deşeuri nucleare comparativ cu cele standard cu uraniu, iar deşeurile nucleare rezultate pot fi utilizate ca combustibil în reactoarele cu sare topită.
Resursele de toriu
Toriul este preferat în reactoare MSR deoarece este mai uşor de extras și de trei ori mai abundent decât uraniul. Prospecțiuni recente au arătat că în subsolul Chinei există suficiente resurse de toriu pentru a satisface nevoile energetice ale ţării timp de 60.000 de ani.
Conceptul reactorului cu sare topită a fost conceput în 1946, în cadrul unui proiect al aviaţiei militare americane, dar experimentele au întâmpinat numeroase probleme, iar în 1954 s-a renunţat la proiect. De-a lungul anilor, mai multe grupuri de oameni de ştiinţă au încercat să dezvolte reactoare cu toriu viabile, dar radioactivitatea slabă a acestui metal îngreuna obţinerea reacţiilor de fisiune sustenabile.
Xu a subliniat că nu este clar cum a reuşit China să rezolve aceste probleme tehnice, dar a menționat că succesul se datorează consecvenței. „În jocul nuclear nu sunt victorii rapide. Trebuie să ai puterea strategică de a te concentra pe a face un singur lucru timp de 20, 30 de ani”, a afirmat el în cadrul întâlnirii de la Academia Chineză de Ştiinţe.
