Impactul economic al violenței
Violența a devenit una dintre cele mai mari poveri economice la nivel mondial, cu un impact economic estimat la aproape 20 de trilioane de dolari în 2024, conform datelor Institute for Economics & Peace. Cheltuielile militare au atins 9 trilioane de dolari, reprezentând aproape jumătate din costul total. Analistul economic Costin Ciora subliniază că această creștere reflectă tensiunile globale crescute.
Consecințele pentru România
Deși România nu este implicată direct în conflicte armate, efectele economice sunt resimțite în bugetul național și în viața cotidiană. Creșterea riscurilor de securitate determină alocarea unor sume mai mari pentru apărare, ceea ce afectează bugetele destinate sănătății, educației și infrastructurii. Potrivit datelor World Economic Forum, riscul unui conflict militar este considerat principala amenințare strategică pentru România, urmat de riscuri economice precum inflația și datoria publică.
Clasamentele internaționale de pace
România a coborât cu două poziții în clasamentul Global Peace Index, ajungând pe locul 64 în 2025. Apropierea de conflictul din Ucraina a schimbat radical evaluarea riscurilor percepute. Ciora afirmă că siguranța este esențială pentru dezvoltare, iar fără aceasta, investițiile și stabilitatea sunt compromise.
Vulnerabilitatea socială
Aproximativ 3,5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie, iar copiii sunt cei mai afectați. Peste 26% dintre copiii sub 18 ani și 22% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se află sub pragul de sărăcie. Discrepanțele regionale sunt semnificative, cu București-Ilfov având una dintre cele mai scăzute rate ale sărăciei, în contrast cu Sud-Vest Oltenia, care se apropie de 30%.
Costurile violenței
Violența generează costuri economice considerabile, incluzând pagube materiale, cheltuieli medicale și creșterea cheltuielilor cu poliția și justiția. Costurile indirecte, precum pierderea productivității și traumele psihologice, sunt mult mai greu de cuantificat. Ciora avertizează că violența erodează resursele statului și limitează investițiile în educație și sănătate.
Realitățile economice din România
Românii se confruntă cu dificultăți economice: aproape 40% nu își permit cheltuieli neprevăzute, iar 60% nu pot lua o vacanță anuală. Aceste condiții cresc tensiunea socială și pot împinge oamenii spre soluții riscante, inclusiv infracționalitate. România rămâne sub media europeană în privința educației superioare, cu doar 23% dintre români având studii terțiare.
Afectarea copiilor și violența în familie
Unul din patru copii din România se află în risc de sărăcie, ceea ce duce la excluziune socială. Violența în familie este o problemă majoră, cu 42% dintre femei raportând experiențe de violență fizică. În 2025, au fost înregistrate 51 de omucideri legate de violența domestică, iar peste 11.000 de ordine de protecție provizorii au fost emise, multe dintre ele fiind încălcate.
Concluzie
Violența generează sărăcie, iar sărăcia alimentează criminalitatea, afectând grav economia. Intervenții eficiente, în special în educație, sunt esențiale pentru a întrerupe acest ciclu vicios.
