Liderii instituțiilor publice cu salarii mai mari decât președintele României
Șefii companiilor de stat din România, care câștigă salarii mai mari de 27.000 de lei lunar, sunt sub presiune să își reducă veniturile. Vicepremierul Dragoș Anastasiu și mai mulți miniștri au criticat aceste salarii „beton” și au făcut apel la lideri să renunțe voluntar la o parte din acestea.
Salarii exorbitante la nivelul liderilor de instituții
Printre cei care câștigă semnificativ mai mult decât președintele țării se numără:
- Alexandru Simu – director la Compania CFR Infrastructură, cu un salariu lunar de aproape 36.000 de lei. Simu este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu și a fost numit ilegal în funcție.
- George Niculescu – președintele ANRE, cu un venit lunar de aproximativ 46.000 de lei. Vicepreședintele ANRE, Mircea Man, a câștigat peste 700.000 de lei într-un an, ceea ce se traduce în 59.000 de lei pe lună.
- Mugur Isărescu – guvernatorul BNR, cu un salariu de peste un milion de lei în 2023, adică aproximativ 90.000 de lei lunar.
- Traian Halalai – directorul Exim Bank, cu un salariu de 119.000 de lei, plus 4.000 de euro lunar din alte surse. Acesta este pe lista neagră a lui Ilie Bolojan, care a anunțat demiterea sa.
- Cosmin Ghiță – șeful companiei Nuclearelectrica, cu un salariu de 70.000 de lei lunar.
Apetitul pentru salarii mari în rândul funcționarilor publici
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a subliniat că, din cauza contractelor „betonate”, nu se pot face reduceri imediate ale salariilor. El a făcut un apel către cei care câștigă peste salariul președintelui să renunțe voluntar la o parte din veniturile lor, în spiritul solidarității cu pensionarii și elevii afectați de tăierile bugetare.
Exemplul directorului de la Incertrans
În contextul presiunii publice, directorul companiei Incertrans a decis să își reducă salariul de la 53.910 lei la 14.000 lei. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat această decizie, subliniind că astfel de acțiuni pot inspira și alți lideri să facă la fel.
Concluzie
Salariile mari ale liderilor instituțiilor publice ridică întrebări legate de echitatea și responsabilitatea socială, mai ales în contextul dificultăților financiare ale altor categorii sociale. Presiunea publică și apelurile oficiale pentru reducerea veniturilor ar putea conduce la schimbări în atitudinea acestor lideri față de salariile proprii.
