Deficitul bugetar al României pe 2024 depășește estimările Guvernului
Deficitul bugetar al României pentru anul 2024, calculat conform metodologiei Comisiei Europene, este de 9,3% din PIB, depășind astfel estimările anunțate de Guvern, care au fost de 8,6%. Aceasta reprezintă cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, cu un total de 163,7 miliarde de lei cheltuiți în plus față de încasări.
În acest context, analiștii prevăd majorări fiscale iminente după alegeri, fiind necesare măsuri pentru a respecta ținta de deficit de 7% din PIB pentru acest an. Se așteaptă o creștere a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) cu cel puțin două puncte procentuale, de la 19% la 21%, precum și majorări ale facturilor la curent, odată cu expirarea plafonării din luna iulie. De asemenea, se anticipează scumpiri ale polițelor de asigurare auto obligatorii.
Analiștii subliniază că, în lipsa unor măsuri fiscale, România riscă retrogradarea de către agențiile de rating, ceea ce ar putea conduce la scumpirea împrumuturilor sau la restricționarea accesului la finanțare din piață. Deficitele bugetare ridicate din ultimii ani au generat o necesitate urgentă de împrumuturi pentru stat.
Deficitul României, conform Comisiei Europene, este cu aproape un procent mai mare decât cel anunțat de Guvern, ceea ce sugerează că Executivul trebuie să implementeze măsuri dure de reducere a cheltuielilor. Pe lângă majorările de taxe, este posibilă și o creștere a impozitelor locale, în special cele pe proprietate, care ar putea fi aplicate din 2026. Există chiar scenarii pentru introducerea unei noi taxe auto, menită să impoziteze mașinile poluante.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a avertizat că România se află în pragul unei „curbe de sacrificiu”, care ar putea afecta atât numărul de salariați, cât și nivelul salarial. De asemenea, președintele interimar Ilie Bolojan a menționat că măsuri dure vor trebui implementate de la jumătatea anului 2025.
Deficitul bugetar, calculat după metodologia ESA (European System of Accounts), este indicatorul folosit de Comisia Europeană pentru a evalua disciplina fiscală a statelor membre, incluzând toate angajamentele financiare ale statului, indiferent de momentul plăților efective.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat recent că deficitul cash este de 8,6%, subliniind că deficitul ESA este întotdeauna mai mare decât cel pe cash. El a afirmat că nevoia de finanțare depinde de bugetul actual și că România se va încadra în țintele fiscale stabilite.
În plus, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în jos estimările de creștere economică a României pentru acest an, de la 3,3% la 1,6%, conform raportului „World Economic Outlook”.
