Comisia Europeană își propune să dezvolte o rețea proprie de sateliți pentru a oferi date strategice în domeniul apărării
Comisia Europeană analizează posibilitatea creării unei noi rețele de sateliți care să furnizeze informații militare, pe fondul îndoielilor legate de angajamentul SUA față de apărarea europeană, conform informațiilor din Financial Times. Acest sistem ar urma să înlocuiască parțial capacitățile SUA, întrucât recent, întreruperea de către președintele Donald Trump a schimbului de informații cu Ucraina a evidențiat dependența Europei de America.
„Având în vedere schimbările din situația geopolitică, Comisia Europeană ia în considerare extinderea capacităților sale prin satelit pentru a îmbunătăți sprijinul în materie de informații geospațiale pentru securitate”, a declarat comisarul pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius.
Noua rețea de sateliți ar fi destinată detectării amenințărilor precum mișcarea de forțe militare și coordonării acțiunilor militare. Deși discuțiile abia au început, Kubilius a subliniat necesitatea unei rețele care să completeze alte programe utilizate pentru navigație și observarea Pământului. Aceasta ar trebui să producă informații actualizate mai frecvent decât programul Copernicus, care monitorizează schimbările climatice și dezastrele naturale, dar oferă imagini doar o dată la 24 de ore.
Conștient de costurile și timpul necesar pentru realizarea proiectului, Kubilius a menționat că va consulta statele membre în legătură cu o „abordare comercială temporară”. „Căutăm să creăm un sistem specific ca serviciu guvernamental de observare a Pământului, care să dispună de tehnologie avansată și o disponibilitate ridicată a datelor”, a adăugat el. Sistemul ar funcționa pe orbita joasă a Pământului, având nevoie de zeci de sateliți pentru a funcționa eficient.
El a evidențiat că cele mai bune sisteme comerciale pot urmări ținte și desfășurări militare cu actualizări la fiecare 30 de minute. Comisia achiziționează, de asemenea, IRIS 2, propria sa rețea de bandă largă pe mai multe orbite. În acest an, va finaliza programul Govsatcom, care va conecta sistemele statelor membre.
Kubilius a anticipat lansarea unui plan de apărare săptămâna viitoare. Comisia a alocat statelor membre împrumuturi de 150 de miliarde de euro și le va permite să excludă anumite cheltuieli pentru apărare din normele fiscale, astfel încât să nu fie înregistrate în deficit, permițându-le să angajeze până la 650 de miliarde de euro în plus. Planul ar facilita, de asemenea, achiziționarea de arme, reunind cererea pentru a obține prețuri mai bune.
De asemenea, președintele Ursula von der Leyen a subliniat că fondurile ar trebui să fie cheltuite pe produse europene. Kubilius a menționat că țările incluse în acest mandat ar putea fi Norvegia și, „sper”, Marea Britanie, iar Turcia este „încă în discuție”. El a accentuat întâlnirea dintre prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, ca un „simbol vizibil” al cooperării.
Fondurile ar putea fi utilizate și pentru a achiziționa arme din Ucraina pentru forțele armate ale Kievului, având în vedere că acestea sunt la jumătate din prețul celor occidentale, ceea ce sprijină și economia ucraineană. Kubilius a subliniat că planul va evidenția domeniile strategice în care țările UE depind excesiv de SUA, cum ar fi capacitatea de transport aerian, realimentarea din aer și avertizarea și controlul aerian.
În plus, el va acorda prioritate unui sistem de apărare antirachetă, estimat a costa 500 de miliarde de euro. „Suntem descoperiți”, a concluzionat oficialul de la Bruxelles. „Vom dezvolta această apărare aeriană fiecare țară în parte sau colectiv? Cred că este mai bine să avem un sistem comun care să se coordoneze pentru a acoperi întregul teritoriu. Dar nu este treaba noastră să decidem.”
