Conclav la Vatican: Impactul reformelor lui Francisc asupra alegerilor papale
Numele „papabililor”, sau cardinalii favoriţi de a urca pe Sfântul Scaun după moartea papei Francisc, circulă în presă de mai multă vreme, în contextul sănătăţii tot mai şubrede a papei din ultima perioadă. Alegerea unui nou papă va fi influenţată de modificările aduse de Francisc geografiei conclavului cardinalilor electori, care s-a schimbat radical în cursul pontificatului său de 12 ani, deschizându-se spre zonele de la periferie, unde catolicismul devine mai puternic.
Papa Francisc a murit luni, la vârsta de 88 de ani, iar conclavul pentru alegerea succesorului său va avea loc la un interval de 15-20 de zile după vacantarea oficială a scaunului apostolic. Cardinalii Bisericii Romano-Catolice se vor reuni pentru a alege un nou papă în Capela Sixtină. Conform tradiției, conclavul are loc la 15-20 de zile după moartea unui pontif, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să înceapă înainte de 6 mai. Data exactă va fi decisă de cardinali după funeraliile lui Francisc.
135 de cardinali sunt eligibili pentru a participa la scrutinul secret, care se poate întinde pe mai multe zile, înainte ca fumul alb să anunţe alegerea noului papă. Printre cardinalii sub 80 de ani se numără unii favoriţi, cunoscuţi sub numele de „papabili”. Regulile de eligibilitate nu sunt atât de stricte, întrucât orice om botezat care îndeplineşte condiţiile pentru a deveni episcop poate, teoretic, să fie ales papă. Biserica Catolică stabileşte patru condiţii pentru a fi ales papă: să fii bărbat, să fii botezat, să ai cel puțin 18 ani la momentul alegerii şi să obţii majoritatea de două treimi din voturile cardinalilor electori.
Alegea este complexă, având în vedere diversele curente din cadrul Bisericii Catolice. Pentru conclavul din 2025, obţinerea a două treimi din voturi înseamnă cel puţin 90 din cele 135 de voturi exprimate. De secole, papii sunt aleşi din rândul cardinalilor electori, adică bărbaţi cu vârsta de peste 18 ani şi sub 80 de ani, care sunt membri ai Colegiului Cardinalilor.
Lista „papabililor”
Conform agenției italiene de presă ANSA, principalii „papabili” din acest moment sunt:
- Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului
- Matteo Zuppi, arhiepiscop de Bologna şi preşedinte al conferinţei episcopilor italieni
- Pierbattista Pizzaballa, patriarh al Ierusalimului
- Peter Erdo, ungar
- Jean-Marc Aveline, francez
- Willem J. Eijk, olandez
- Luis Tagle, filipinez
- Fridolin Ambongo Besungu, congolez
- Leonardo Ulrich Steiner, brazilian, arhiepiscop de Manaus
Dintre cei 135 de cardinali care vor participa la conclav, 108 au fost numiţi de Francisc, 22 de Benedict al XVI-lea şi 5 de Ioan Paul al II-lea. Unul dintre cardinalii numiţi de Francisc, Gerhard Ludwig Mueller, este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai vehemenţi critici ai săi. În grupul cardinalilor care se opun direcţiei liberale a Bisericii Catolice se numără mai mulţi episcopi africani, precum şi cardinali conservatori americani.
Sub conducerea lui Francisc, colegiul cardinalilor a devenit mai puţin eurocentric, numărul şi influenţa cardinalilor italieni şi occidentali diminuându-se, în contextul în care Vaticanul s-a concentrat asupra frontierelor lumii catolice, unde se desfăşoară misiuni şi se formează noi comunităţi catolice. Astfel, aproximativ 59 de cardinali provin din Europa, 37 din Americi, 20 din Asia, 16 din Africa şi 3 din Oceania.
