Conclavul cardinalilor: Pregătirile pentru alegerea noului papă și favoriții competiției
Problemele de sănătate din ultimii ani ale fostului papă au determinat ca potențialii urmași să fie luați în calcul cu mult înainte decesului său. Moartea papei Francisc a declanșat un ritual vechi de secole, implicând jurăminte sacre realizate de cardinalii care vor alege în conclav succesorul acestuia. Procesul de alegere a unui nou papă este învăluit în secret, cardinalii fiind interziși să comunice cu lumea exterioară ce se întâmplă în conclav, care se desfășoară în Capela Sixtină.
Vârsta înaintată a papei, alături de problemele sale recente de sănătate, inclusiv o infecție pulmonară gravă, au alimentat speculațiile privind succesiunea. În lunile și anii anteriori morții unui papă, un grup de cardinali cunoscuți drept papabili ies în evidență ca favoriți pentru a deveni noul lider al Bisericii Catolice.
Cine urmează la Vatican după moartea papei Francisc
Vaticanul va convoca un conclav papal, unde Colegiul Cardinalilor se va reuni pentru a alege următorul papă. Regulile conclavului, valabile de la 22 ianuarie 2025, stabilesc că dintre cei 252 de cardinali, 138 pot vota — doar cei sub 80 de ani pot participa la scrutinul secret. În fiecare zi au loc patru tururi de vot până când un candidat obține două treimi din voturi, un proces ce durează, de obicei, între 15 și 20 de zile. Există credința că Duhul Sfânt va călăuzi alegerea succesorului demn al Sfântului Petru.
Favoriții
Cardinalul Pietro Parolin este considerat „principalul candidat” și un favorit puternic pentru a deveni următorul papă. În calitate de secretar de stat al Vaticanului din 2013, cardinalul Parolin, în vârstă de 70 de ani, este cel mai înalt membru în rang din cadrul conclavului electoral. A fost considerat o figură moderată și rațională în cadrul Bisericii.
Cardinalul Peter Erdo, fost președinte al Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa, este cunoscut ca fiind principalul candidat al aripii conservatoare a Bisericii. Maghiarul în vârstă de 72 de ani a fost o voce conservatoare, opunându-se, de exemplu, practicii de a permite catolicilor divorțați sau recăsătoriți să primească Sfânta Împărtășanie.
Cardinalul Luis Antonio Tagle este considerat cel mai liberal dintre candidați, fiind supranumit „Francisc 2”. În vârstă de 67 de ani, el ar putea deveni primul papă asiatic și a criticat atitudinea Bisericii față de persoanele gay și cei divorțați.
Cardinalul Matteo Zuppi, favorit al papei Francisc, este președintele Conferinței Episcopale din Italia. În vârstă de 69 de ani, a fost numit cardinal în 2019 și a exprimat punctul de vedere pozitiv față de comunitatea LGBT+.
Cardinalul Raymond Leo Burke se prezintă ca un tradiționalist vocal, având opinii conservatoare și criticând deschis filozofiile mai liberale ale Papei Francisc.
Cardinalul Mario Grech este considerat cea mai progresistă opțiune a conclavului, având un rol important în apropierea de comunitățile LGBT+.
Cardinalul Jean-Marc Aveline a câștigat atenție ca o figură liberală, dar înclinată spre consens, având sprijin printre moderați.
Cardinalul Peter Turkson din Ghana, în vârstă de 76 de ani, este un critic al capitalismului neoliberal și un promotor al păcii, având vederi politice de stânga.
Cardinalul Robert Sarah, un alt papabil african, este conservator și un critic fervent al comunității LGBT+.
Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu, arhipiscop de Kinshasa, este considerat un nume în creștere pe lista papabililor.
Alți candidați
Cardinalul Angelo Scola, fostul Arhiepiscop de Milano, ar deveni cel mai vârstnic papă ales de la Clement al X-lea, în vârstă de 83 de ani.
Cardinalul Wim Eijk, medic de profesie, este un critic conservator al drepturilor LGBT+.
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, Patriarhul Ierusalimului, ar reprezenta o declarație geopolitică majoră din partea Bisericii Catolice, având 60 de ani.
Cardinalul Marc Ouellet, la 80 de ani, nu poate vota în conclav, dar rămâne un potențial candidat.
Cardinalul Vincent Nichols, în vârstă de 79 de ani, ar putea apărea ca un compromis în cazul unui blocaj între facțiunile conclavului.
Cardinalul Kevin Farrell, în prezent șef administrativ temporar al Bisericii, nu este considerat papabil, având vederi conservatoare.
