Conducătorul sârbo-bosniac își reînnoiește legătura cu Moscova, în ciuda problemelor legale acasă
Liderul politic al sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik, a anunțat marți prezența sa la Moscova, marcând cea de-a treia vizită în Rusia de când este căutat de justiția din țara sa, fiind acuzat că a încălcat Constituția. „Sunt din nou aici”, a declarat președintele Republicii Srpska (RS, entitatea sârbească din Bosnia), într-un mesaj care pare să sfideze mandatul de arestare emis de justiția bosniacă din cauza activităților sale separatiste.
Sosirea sa la Moscova, în cursul nopții de luni spre marți, a fost confirmată de televiziunea publică sârbească RTRS. Dodik urmează să participe la o conferință internațională de securitate în perioada 27-29 mai. De asemenea, este programată o întâlnire cu secretarul Consiliului de Securitate rus, Serghei Șoigu.
În drum spre Moscova, Dodik, în vârstă de 66 de ani, a făcut o oprire la Belgrad, unde s-a întâlnit cu președintele sârbo, Aleksandar Vucic, și a postat o fotografie de la întâlnirea lor pe Instagram.
După sfârșitul războiului din 1995, Bosnia este divizată în două entități autonome: Republica Srpska (49% din teritoriu) și Federația Croato-Musulmană, legate de un guvern central slab. Dodik conduce entitatea sârbească din 2006.
Pe 26 februarie, Dodik a fost condamnat în primă instanță la un an de închisoare și a primit interdicție de a mai face politică timp de șase ani pentru ignorarea hotărârilor unui trimis internațional pentru pace. Prorusul Dodik, susținător al secesiunii de Bosnia, a inițiat o legislație care interzice justiției și poliției de stat să opereze în regiunea sârbească, însă curtea constituțională a Bosniei a suspendat-o temporar.
Un tribunal din Sarajevo a dispus reținerea sa la cererea parchetului, însă nicio forță de poliție din țară nu a îndrăznit să-l aresteze. Organizația interguvernamentală Interpol, contactată de Bosnia, a refuzat să emită o notificare roșie împotriva sa, iar această decizie a fost luată, conform presei locale, la cererea Serbiei și a Ungariei, care au denunțat urmărirea sa penală ca fiind motivată „politic”.
