Confruntarea Ideilor: De ce Națiunile Musulmane și-au Întors Privirea către Iran, „Inima Șarpelui”
Condamnările rapide au venit din lumea musulmană, criticând Israelul pentru bombardarea Iranului. Emiratele Arabe Unite au criticat Israelul „în termenii cei mai duri”, Iordania s-a pronunțat împotriva atacurilor israeliene care „amenință stabilitatea regională”, Arabia Saudită a denunțat „agresiunile israeliene flagrante”, iar Turcia a susținut „încetarea banditismului Israelului”. Diverse grupuri diplomatice musulmane, inclusiv Organizația Cooperării Islamice (OIC), au cerut „acțiuni internaționale” împotriva statului evreu. Totuși, sub această retorică a „unității musulmane” se ascund interesele în continuă evoluție ale multora dintre aceste state, care astăzi se aliniază cu Israelul.
Animozitatea între sunniți și șiiți avantajează Israelul. În imediata vecinătate a Israelului, oficialii libanezi blochează Hezbollah, o forță jihadistă iraniană epuizată, să ia măsuri împotriva Israelului. Între timp, Siria, condusă de Ahmed al-Sharaa, după răsturnarea regimului proiranian Bashar al-Assad, negociază un acord de pace pentru a recunoaște Israelul și a permite utilizarea teritoriului sirian pentru a bloca atacurile iraniene. Iordania interceptează direct rachete iraniene și a participat la o coaliție militară regională, din care fac parte Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care au furnizat informații împotriva Iranului. Se pare că Turcia a avut cunoștință anterioară despre atacurile israeliene asupra Iranului.
Statele sunnite din Golf percep Iranul șiit ca o amenințare imperială în regiune, încă din 1979, când clericii au preluat puterea la Teheran. Acestea acuză Iranul că susține revoltele șiite împotriva conducătorilor sunniți din țări precum Bahrain și că încurajează milițiile din Irak și Yemen. Statele sunnite, conduse de Arabia Saudită, au utilizat intermediari jihadiști pentru a exploata liniile de falie sunnite-șiite și a zădărnici planurile iraniene.
Arabia Saudită a formulat o alianță militară a statelor sunnite, Coaliția Islamică Militară Antiteroristă, vizând Iranul și aliații săi șiiți. Deși diviziunea sectariană sunnită-șiită are rădăcini istorice adânci, în ultimii ani antagonismul a escaladat, în special din cauza amenințării moderne a bombei nucleare. Atacurile Israelului asupra siturilor nucleare iraniene au fost percepute ca o acțiune în numele regimurilor sunnite, care se tem de posibilitatea ca Iranul să dezvolte o armă nucleară.
Arabia Saudită, care a descris Iranul „malefic” și „capul șarpelui”, a condamnat acordul nuclear încheiat de SUA cu Iranul în 2015 și a îndemnat alte țări musulmane să respingă „terorismul iranian”. Recent, prințul Khalid bin Salman, ministrul saudit al Apărării, a avertizat oficialii iranieni să accepte oferta președintelui american Donald Trump pentru un nou acord nuclear sau să se confrunte cu atacuri israeliene, care au avut loc la scurt timp după această declarație.
Statele din Golf care își normalizează relațiile cu Israelul o fac parte din eforturile lor de modernizare, având în vedere necesitatea de a atrage investiții globale pentru diversificarea economiilor lor. Iranul, lovit de sancțiuni, are de câștigat financiar prin adoptarea moderației și a păcii în regiune, dar nu dispune de o monarhie care să poată anula decenii de răspândire a islamului radical.
În eventualitatea că regimul iranian va cădea, ideal ar fi să fie răsturnat de iranieni, care au suferit sub brutalitățile sale timp de aproape o jumătate de secol. Există milioane de musulmani în întreaga regiune care au suferit din cauza Iranului și a milițiilor sale și care ar sărbători dispariția guvernării clericale iraniene, chiar dacă Israelul va da lovitura finală. Statele din Golf, conduse de Arabia Saudită, se prezintă deja drept salvatori ai acestor musulmani, în urma atacurilor israeliene pe care le condamnă oficial.
Arabia Saudită s-a distanțat de ceea ce este, de fapt, executarea planurilor sale împotriva Iranului, prin normalizarea relațiilor cu Teheranul, în urma unui acord mediat de China în 2023, după șapte ani de ruptură a legăturilor. Aceasta le permite să se prezinte public drept mediatori în discuțiile nucleare ale Iranului cu SUA, în timp ce transmit amenințări israeliene către Teheran și continuă să informeze Washingtonul despre intențiile sale de a achiziționa arme nucleare.
Emiratele Arabe Unite, Qatar și Turcia au propriile planuri de a conduce lumea musulmană odată ce Iranul, singurul pretendent non-sunnit la acest teritoriu, este marginalizat. Totuși, toate aceste state au nevoie ca Israelul să elimine regimul iranian pentru a nu înstrăina complet populațiile șiite. Ostilitatea publică față de Israel va continua să crească în aceste țări, în timp ce acestea celebrează în tăcere cuceririle statului evreu.
