Revizuirea deficitului bugetar în România
Consiliul Fiscal a avertizat că România nu își poate permite un deficit bugetar de 9% din PIB, în contextul actualei rectificări bugetare, care menține ținta de deficit la 8,4% din PIB, adică 159,8 miliarde lei. Această concluzie se regăsește în opinia preliminară a Consiliului Fiscal referitoare la cea de-a doua rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2025.
Diminuarea veniturilor și cheltuielilor
Documentul menționează o reducere a veniturilor și cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat cu aproximativ 1,8 miliarde lei, în raport cu execuția bugetară din primele 10 luni ale anului. Consiliul Fiscal consideră că noile coordonate ale construcției bugetare sunt compatibile cu un deficit bugetar cash de 8,4% din PIB în 2025. În 2026, deficitul ar putea scădea la 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativă față de anul precedent.
Importanța fondurilor europene
Consiliul Fiscal subliniază că fondurile europene sunt esențiale pentru dezvoltarea României, având în vedere că, la 31 octombrie 2025, rata de absorbție efectivă a fondurilor europene aferente CFM 2021-2027 era de 11,7%. Aceasta înseamnă continuarea investițiilor necesare pentru modernizarea țării. De asemenea, se menționează că, în absența măsurilor de corecție, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB.
Corecția bugetară necesară
Corecția bugetară este vitală pentru restabilirea încrederii în finanțele publice ale României, dar procesul va necesita timp. Consiliul Fiscal afirmă că ajustarea deficitului nu poate fi realizată doar prin reducerea cheltuielilor, subliniind importanța unei colectări mai eficiente a veniturilor fiscale. Veniturile fiscale în România sunt semnificativ mai scăzute comparativ cu alte țări europene, ceea ce subliniază necesitatea de reforme fiscale.
Perspectivele economice
Se estimează că investițiile publice vor reprezenta aproximativ 7,8% din PIB, ceea ce va ajuta la atenuarea impactului negativ al corecției bugetare. Consiliul Fiscal insistă asupra necesității reducerii evaziunii fiscale și reformării ANAF pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor. De asemenea, se subliniază că o absorbție masivă a fondurilor europene ar putea menține economia în teritoriu pozitiv în 2026.
Concluzie
În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea deficitului bugetar, iar măsurile corective sunt esențiale pentru a preveni o criză economică și a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung.
