Contaminarea cu microplastice în peștele românesc
O echipă de cercetători de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a realizat o analiză a trei specii marine frecvent consumate, descoperind niveluri alarmante de contaminare cu microplastice. Studiul a constatat că 93,3% dintre exemplarele de șprot și rapană și 66,7% dintre midiile colectate de pe litoralul românesc conțin fragmente de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri.
Microplastice în organele interne
Lucrarea publicată în decembrie 2025 relevă că particulele de plastic au fost identificate în organele digestive și în țesuturile moi ale tuturor celor trei specii studiate. Autorii studiului subliniază existența unui transfer trofic al acestor particule, fenomen observat în special la rapană, care se hrănește cu organisme deja contaminate. Cercetătorii avertizează asupra riscurilor pentru sănătate, având în vedere că toate cele trei specii sunt consumate de oameni.
Compararea cu studiile din Bulgaria
Analiza a comparat situația de pe litoralul românesc cu datele obținute de cercetători bulgari în zonele Varna și Burgas. Rezultatele arată o frecvență mai ridicată a contaminării cu microplastice în România pentru toate cele trei specii studiate. Această diferență este atribuită poziționării litoralului românesc în apropierea gurilor de vărsare ale Dunării, care contribuie la o poluare mai intensă.
Influența Dunării asupra poluării marine
Studiul subliniază că prezența crescută a microplasticelor în țesuturile speciilor analizate poate fi corelată cu deversarea fluviului Dunărea, care transportă până la 4,2 tone de materiale plastice zilnic, având un impact major asupra contaminării organismelor marine din apropierea litoralului românesc.
Tipurile de microplastice identificate
Studiul detaliază compoziția particulelor de plastic găsite în cele trei specii. Astfel, fibrele au reprezentat 93%, 98% și 99% din totalul microplasticelor identificate în midii, rapane și șprot, în timp ce fragmentele au constituit doar 7%, 2% și 1%. Proporțiile variază în funcție de specie și de organul analizat, evidențiind predominanța fibrelor.
Concluzie
Contaminarea cu microplastice a peștelui și moluștelor din Marea Neagră ridică semne de întrebare serioase cu privire la siguranța alimentară și sănătatea consumatorilor, subliniind necesitatea unor cercetări suplimentare și a unor măsuri de protecție a mediului.
