Contradicții în deciziile Curții Constituționale privind confidențialitatea averilor funcționarilor publici
Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR), prin care a secretizat averile funcționarilor publici, contrazice alte decizii anterioare ale instituției pe aceeași temă. Între 2012 și 2014, CCR a emis patru decizii care au subliniat că publicarea declarațiilor de avere este justificată în contextul prevenirii corupției. De asemenea, au existat inițiative, chiar din partea magistraților, care au fost abandonate, ce vizau secretizarea declarațiilor de avere și interese.
Noua decizie a CCR interzice publicarea declarațiilor de avere și interese, inclusiv detalii despre averile soților și copiilor funcționarilor publici, după ce Curtea a declarat că două articole din Legea care reglementează acest aspect sunt neconstituționale. Unul dintre argumentele aduse de judecătorii CCR pentru justificarea secretizării este încălcarea dreptului la protecția vieții private.
Deciziile anterioare ale CCR
Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, și fostul judecător Cristi Danileț au subliniat contradicțiile dintre deciziile recente și cele din perioada 2012-2014. În aceste decizii, Curtea a afirmat că dreptul la viață intimă, familială și privată nu este absolut și poate fi supus limitărilor în anumite condiții.
De exemplu, în Decizia 663/2012, CCR a respins o plângere prin care se invoca încălcarea dreptului la viață privată prin publicarea declarațiilor de avere. În Decizia 316/2013, Curtea a motivat că publicarea declarațiilor de interese este justificată de scopul legal al Agenției Naționale de Integritate de a asigura integritatea în exercitarea funcțiilor publice și de a preveni corupția. Aceleași argumente au fost reafirmate în deciziile din 2014 (Deciziile 309 și 495), care au respins plângeri similare.
Reacții și implicații
În 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), condus de judecătoarea Lia Savonea, a propus modificări ale Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI) pentru a permite anonimizarea veniturilor soților funcționarilor publici și publicarea declarațiilor de avere timp de trei ani. Această propunere a fost interpretată ca o reacție la o verificare a averii fostei șefe CSM.
Ana Birchall a reacționat la noua decizie a CCR, subliniind că aceasta afectează transparența și activitatea Agenției Naționale de Integritate. Birchall a afirmat că hotărârea „lovește direct în transparență” și elimină obligația de a declara bunurile soților și copiilor, ceea ce ar putea facilita ascunderea averilor și ar face imposibilă verificarea conflictelor de interese.
