Controversa privind statutul oficial al limbilor bască, catalană și galiciană în Uniunea Europeană persistă
Spania solicită cu insistență recunoașterea limbilor bască, catalană și galiciană ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, un subiect care generează dificultăți pentru multe dintre cele 27 de state membre, conform agenției AFP. Această temă a fost discutată marți dimineață de miniștrii afacerilor europene din UE, reuniți la Bruxelles, însă decizia a fost amânată din lipsă de consens, a indicat un diplomat european.
Guvernul socialist al lui Pedro Sanchez își bazează sprijinul pe voturile catalanilor pentru a-și implementa majoritatea proiectelor legislative în parlament. De la o tentativă anterioară în septembrie 2023, care a eșuat, s-au depus eforturi considerabile pentru a aborda temerile multor state membre, care sunt reticente în a deschide „cutia Pandorei” a limbilor regionale. Marilena Raouna, ministrul adjunct pentru afaceri europene al Ciprului, a subliniat că este esențial ca orice decizie să fie solidă din punct de vedere juridic și să nu creeze un precedent.
UE are în prezent 24 de limbi oficiale, dar există aproximativ 60 de limbi regionale sau minoritare în statele membre. Statutul de limbă oficială implică traducerea documentelor juridice ale UE în aceste limbi și disponibilitatea interpreților la summituri și reuniuni ministeriale.
Temerile țărilor baltice
Recunoașterea limbilor bască, catalană și galiciană necesită o decizie în unanimitate a celor 27 de state membre, ceea ce nu s-a realizat încă. Multe state au subliniat importanța continuării discuțiilor, ceea ce a dus la amânarea deciziei pentru o altă reuniune. Unii miniștri, precum cel finlandez pentru afaceri europene, Joakim Strand, au exprimat o atitudine constructivă față de Madrid, subliniind importanța diversității lingvistice, dar fără a dori să „europenizeze un subiect național”.
Țările baltice au exprimat temeri că, acceptând cererea Spaniei, ar putea fi constrânse să recunoască și statutul de limbă oficială pentru limbile regionale utilizate pe teritoriul lor. De exemplu, Marko Stucin, secretar de stat în MAE sloven, a explicat că mulți din populația baltică vorbesc rusa, iar aceasta ar putea deveni limbă oficială, ceea ce nu este dorit de aceste țări.
Implicatii juridice
Serviciul juridic al Consiliului UE a remarcat că este imposibil să se răspundă cererilor Spaniei fără modificarea tratatelor, conform unui diplomat. Totuși, unele state cred că ar putea exista un compromis, limitând recunoașterea la limbile regionale deja oficiale în constituțiile naționale. În acest caz, ar exista doar trei limbi eligibile: basca, catalana și galiciana. Spania a asigurat că este dispusă să suporte costurile de traducere pentru aceste trei limbi.
„Este o chestiune foarte serioasă, cu implicații juridice, ce trebuie examinată cu mare atenție”, a subliniat Andreja Metelko-Zgombic, secretar de stat croat pentru afaceri europene.
