România a intrat în zona deficitului excesiv în 2019, înainte de crizele ulterioare
România a intrat în Procedura de deficit excesiv încă din 2019, înainte de apariția crizelor cauzate de pandemie și războiul din Ucraina, în perioada în care premier era Viorica Dăncilă, din partea PSD. Această situație a fost generată de depășirea criteriului de deficit bugetar, ceea ce a dus la avertismente privind subestimarea deficitului în proiectul de buget pentru anul respectiv.
Conform expertului în economie, România a confirmat, prin execuția bugetară din 2019, depășirea pragului de 3% din PIB, așa cum fusese anticipat anterior. De asemenea, s-a menționat că Legea bugetului a fost trimisă spre reexaminare Parlamentului de către Președintele României, un demers fără precedent în istoria post-decembristă a țării. Din păcate, Parlamentul nu a corectat construcția bugetară, ceea ce a dus la problemele actuale.
Provocările actualului deficit bugetar
În ceea ce privește soluțiile pentru deficitul bugetar actual, se propune schimbarea completă a tiparului de construcție bugetară. Aceasta ar trebui să se bazeze pe proiecții realiste ale veniturilor și cheltuielilor publice, pentru a preveni corecții majore și a menține credibilitatea angajamentelor bugetare în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare. Calitatea și sustenabilitatea politicilor publice sunt esențiale, abandonând tentațiile populiste care oferă beneficii pe termen scurt, dar ignoră costurile pe termen lung.
Provocările anului 2025
Expertul a sintetizat trei provocări pentru anul 2025:
- Calitatea construcției bugetare, care explică amplificarea abaterii deficitului față de ținta asumată de 7% din PIB;
- Momentul ajustării bugetare, care reduce aplicarea măsurilor de corecție pentru doar jumătate de an, diminuând impactul acestora;
- Creșterea economică din 2025, revizuită negativ la 1,4%, pe fondul stagnării economice din trimestrul 1, în condițiile în care bugetul a fost construit pe o prognoză de creștere economică supraestimată de 2,5%.
Aceste provocări subliniază necesitatea unor măsuri corecte și fundamentate în gestionarea bugetului național.
