Recesiunea tehnică în România: o analiză a viceguvernatorului BNR
România a intrat oficial în recesiune tehnică după ce PIB-ul a scăzut timp de două trimestre consecutive în 2025. Semnalele de încetinire au fost vizibile încă din 2024, iar ajustările bugetare făceau această evoluție aproape inevitabilă. Cosmin Marinescu, economist și viceguvernator al BNR, explică importanța înțelegerii conceptului de „recesiune tehnică” și diferența față de recesiunea economică profundă.
Definiția recesiunii tehnice
Conform lui Cosmin Marinescu, recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de scădere economică, măsurată prin dinamica PIB. Totuși, el subliniază că o înlănțuire a două trimestre cu dinamică negativă nu echivalează automat cu o criză economică profundă. Recesiunea economică reală implică o deteriorare amplă și durabilă a activității economice, afectând veniturile, investițiile și ocuparea forței de muncă.
Evoluția economică în 2024 și 2025
În 2024, România a înregistrat o scădere de -0,4% în două trimestre consecutive, ceea ce ar putea indica o recesiune tehnică retroactivă. Anul a încheiat cu o creștere modestă de 0,9%, în contextul unui deficit bugetar de 9,3% din PIB, alimentat de o expansiune a cheltuielilor orientate spre consum. Această situație a dus la dezechilibrarea balanței externe, cu o cerere internă acoperită în mare parte din importuri, generând „deficitele gemene” bugetar și extern.
Anul 2025 a marcat o accentuare a declinului economic, măsurile de ajustare fiscal-bugetară afectând cererea internă, în special consumul, care s-a contractat cu -0,6% în primul trimestru. Rata șomajului a crescut, iar numărul locurilor vacante a scăzut la niveluri reduse.
Investițiile ca motor al creșterii
În ciuda ritmului modest de creștere din 2025 (0,6%), structura acesteia a arătat o tranziție semnificativă, cu investițiile devenind noul motor al economiei. Investițiile în utilaje, mijloace de transport și construcții noi au înregistrat dinamici favorabile. Creditele bancare pentru echipamente au crescut, având o pondere de peste 30% din totalul creditelor acordate companiilor.
Consolidarea fiscală ca necesitate
Cosmin Marinescu subliniază că ajustarea bugetară a fost inevitabilă pentru evitarea deteriorării ratingului de țară și creșterea costurilor de finanțare. Politica monetară a adoptat o abordare de tip „wait-and-see”, menținând rata dobânzii de referință într-un echilibru delicat, în timp ce politica fiscală nu își poate permite relaxări premature.
Provocările economice pentru 2026
Există riscul ca dinamica negativă să se prelungească dincolo de cele două trimestre de recesiune tehnică. Stabilitatea politică și încrederea investitorilor devin priorități strategice, iar bugetul pentru 2026 va reprezenta un test major de maturitate economică. Consolidarea finanțelor publice trebuie continuată, în paralel cu reforme structurale și politici axate pe competitivitate.
Recesiunea tehnică confirmă necesitatea unei consolidări fiscale ferme și a unei schimbări de model economic. Fără disciplină bugetară, investiții și reforme structurale, revenirea la o creștere sănătoasă și sustenabilă nu este posibilă.
