Criza economică din Cuba
Cuba se află într-o perioadă economică extrem de dificilă, caracterizată de o penurie generalizată a resurselor. Un locuitor din Havana a stat la coadă timp de trei luni pentru a obține benzină și se află pe poziția 5.052 într-un sistem de programare care ilustrează gravitatea situației.
Contextul actual
Conform unei analize publicate de The New York Times, economia cubaneză este în „cădere liberă”, iar populația suferă din cauza celei mai severe crize din ultimele 67 de ani. Alimentele sunt rare, electricitatea este insuficientă, iar veniturile nu acoperă nevoile de bază.
Procesele de aprovizionare cu combustibil
Pentru a cumpăra combustibil, cubanezii trebuie să se înscrie într-o aplicație digitală și să aștepte cel puțin trei săptămâni, iar listele de așteptare pot dura luni întregi. Această lipsă de benzină a afectat grav servicii esențiale, cum ar fi colectarea gunoiului, contribuind la răspândirea bolilor precum dengue și chikungunya.
Problemele legate de electricitate
Penele de curent sunt o realitate zilnică, în special în afara capitalei, unde întreruperile pot dura până la 20 de ore pe zi. În Havana, Odalis Reyes, o croitoreasă de 56 de ani, a menționat că lipsa curentului afectează grav viața cotidiană, punând probleme cu păstrarea alimentelor.
Criza alimentară și lipsa medicamentelor
Sistemul de raționalizare a alimentelor a devenit ineficient, magazinele de stat fiind adesea goale. Medicamentele sunt într-o stare de penurie severă, iar cei care nu au rude în străinătate se confruntă cu lipsuri grave.
Dificultăți financiare
Pensia medie lunară în Cuba este de aproximativ 3.000 de pesos, echivalentul a mai puțin de 7 dolari, în timp ce prețul unui carton cu 30 de ouă este de aproximativ 3.600 de pesos. Magazinele private oferă produse, dar la prețuri inaccesibile pentru majoritatea populației.
Impactul exodului și al crizei energetice
Criza a fost agravată de reducerea livrărilor de petrol din Venezuela, de la 90.000 de barili pe zi în perioada lui Hugo Chávez, la 35.000 în ultimul trimestru din 2025. Turismul, o altă sursă importantă de venit, a scăzut drastic, de la patru milioane de vizitatori anual înainte de pandemie la aproximativ două milioane. Aproximativ 2,75 milioane de cubanezi au emigrat din 2020, modificând demografia țării.
Reacțiile guvernului și cerințele de reformă
Guvernul cubanez atribuie dificultățile economice embargoului impus de Statele Unite, în timp ce experții subliniază problemele interne, cum ar fi planificarea deficitară și birocrația excesivă. Președintele Miguel Díaz-Canel a recunoscut problemele și a menționat necesitatea unor îmbunătățiri în viața cotidiană, cum ar fi salarii decente și servicii de bază funcționale.
Această criză economică profundă afectează milioane de cubanezi, provocând o luptă continuă pentru supraviețuire în fața lipsurilor și incertitudinii. Consecințele acestei situații se resimt în toate aspectele vieții cotidiene, iar apelurile pentru reforme devin din ce în ce mai urgente.
