Criza migrației în UE: decizia Poloniei adâncește problemele Schengen, iar Moscova câștigă teren
Libertatea de circulație în UE a primit un nou impact negativ, luni, când Polonia a introdus controale la granițele sale comune cu alte state membre, devenind astfel cea mai recentă țară europeană care implementează aceste măsuri. Începând de săptămâna viitoare, Varșovia va aplica controale la punctele de trecere a graniței cu Germania și Lituania.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că se simte obligat să introducă aceste controale pentru a „reduce la minimum fluxurile necontrolate de migranți” pe granița polono-germană. Această decizie a fost influențată de noile măsuri de frontieră mai dure introduse de cancelarul german Friedrich Merz, care a preluat funcția în urmă cu mai puțin de două luni. Noile reglementări permit polițiștilor germani să oprească și să expulzeze persoanele care încearcă să intre în țară fără documentele necesare, iar poliția federală are acum autoritatea de a respinge solicitanții de azil la frontieră, dacă există motive întemeiate.
Contrar afirmațiilor lui Tusk, autoritățile germane au raportat că doar 3.488 de migranți au fost întorși la granița comună cu Polonia. Tensiunile între Germania și Polonia au crescut, iar Merz, care a intrat în funcție în urma unei campanii electorale marcate de violență și retorică anti-migrație, a promis măsuri mai stricte pentru a răspunde preocupărilor alegătorilor.
Predecesorul lui Merz, Olaf Scholz, a fost primul care a impus controale „temporare” la frontieră în toamna anului 2023, măsuri care au fost prelungite recent. Se pare că aceste controale au avut un impact: numărul migranților ilegali care au intrat în Germania a scăzut de la un vârf post-pandemie de 127.549 în 2023 la 83.572 anul trecut, iar autoritățile speră la o diminuare și mai mare a numărului până la sfârșitul anului.
Totuși, Merz s-a angajat să implementeze măsuri mai stricte împotriva trecerilor ilegale de frontieră, în contextul în care aproape un sfert dintre germani au votat pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la ultimele alegeri. Criticii legislației lui Merz susțin că aceasta încalcă constituția UE, în timp ce susținătorii spun că doar aplică termenii Acordului de la Dublin, care impune solicitanților de azil să caute refugiu în țara europeană în care intră prima dată.
Într-o declarație recentă, Merz a răspuns lui Tusk, subliniind că „proteția frontierelor externe ale Europei nu este suficient garantată”, ceea ce a alimentat și mai mult tensiunile între cele două țări.
Problema migrației în Polonia este amplificată de presiunea de-a lungul graniței cu Belarus, unde regimul belarus și cel rus desfășoară o campanie de „migrație înarmată” împotriva UE, încurajând migranții din Orientul Mijlociu, Asia și Africa să traverseze țările lor pentru a ajunge în blocul comunitar. În 2023, peste 30.000 de migranți au trecut în Polonia din această direcție, o creștere de 16% față de anul precedent.
Migrația a influențat rezultatul alegerilor prezidențiale din Polonia, câștigate recent de candidatul conservator Karol Nawrocki, care a fost susținut de partidul Lege și Justiție (PiS). Nawrocki a declarat că este necesară restabilirea ordinii la granița de vest, ceea ce amplifică presiunea asupra lui Tusk de a combate fluxul de migranți.
Decizia Poloniei de a impune controale la frontieră subliniază dificultățile cu care se confruntă UE în gestionarea crizei migrației. Este evident că Belarus și Rusia reușesc să provoace haos și instabilitate în Europa prin utilizarea migrației ca armă. Se estimează că Polonia nu va fi ultima țară care va ceda sub presiunea de a limita libertatea de circulație în interiorul blocului comunitar.
Fostul cancelar german Angela Merkel a criticat noul regim de frontieră al lui Merz, spunând că solicitanții de azil ar trebui să fie supuși unei proceduri la graniță. În contextul în care se apropie o decadă de la politica sa de azil cu uși deschise, este ironic că măsurile sale ar putea contribui la slăbirea blocului comunitar.
Conflictul dintre Merz și Tusk evidențiază problema fundamentală cu care se confruntă UE în gestionarea crizei migrației. Este din ce în ce mai clar că, pentru a menține libertatea de mișcare în interiorul blocului comunitar, UE trebuie să își protejeze granițele externe cu o ferocitate pe care nu pare capabilă să o demonstreze. Până atunci, poziția Germaniei este clară: fiecare este pe cont propriu.
