Curtea Constituțională analizează contestațiile legate de reglementările privind interceptarea dronelor și desfășurarea operațiunilor militare
Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate, joi, sesizările partidelor AUR, POT și S.O.S. România în legătură cu Legea privind controlul utilizării spațiului aerian și cea care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul statului român.
Senatul a adoptat la finalul lunii februarie, în calitate de for decizional, proiectul legislativ privind controlul utilizării spațiului aerian. Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare o serie de măsuri pentru controlul utilizării spațiului aerian național, stabilind autoritățile și instituțiile care au competențe în luarea măsurilor de prevenire și contracarare a utilizării spațiului aerian național de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord și alte vehicule aeriene.
Astfel, se va crea un nou cadru de cooperare și coordonare la nivelul autorităților și instituțiilor care au competențe în gestionarea și monitorizarea spațiului aerian național, precum și de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia. Aceasta contribuie la creșterea siguranței și securității aviației.
Potrivit unui amendament, se constituie situații în care o aeronavă utilizează neautorizat spațiul aerian național, incluzând: informații referitoare la producerea unui act de intervenție ilicită la bordul aeronavei, chiar dacă se respectă autorizarea primită; existența la bordul aeronavei a unor substanțe sau materiale periculoase, care ar putea fi folosite într-un act de terorism; și existența la bordul aeronavei a unor bunuri sau persoane supuse unor restricții privind utilizarea spațiului aerian național, conform obligațiilor internaționale asumate de România.
Persoanele de drept public și privat care au în proprietate, operează sau administrează obiective care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot au obligația de a implementa și de a menține măsuri de protecție a acestor obiective.
De asemenea, Senatul a adoptat un alt proiect de lege care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul statului român atunci când nu este instituită starea de urgență, de asediu, de mobilizare sau de război. Potrivit actului normativ, structurile desemnate din Armata României vor putea fi transferate, pentru perioade determinate, sub diferite grade de autoritate, în relația cu comandantul forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul României.
Desfășurarea acestor misiuni și operații se va realiza în cazul iminenței sau existenței unor acțiuni ce pot afecta valorile naționale de securitate și/sau pun în pericol securitatea națională. Inițierea misiunilor se aprobă de către președintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în condițiile stabilite de indicatorii de securitate internațională.
Proiectul mai prevede că, pe timpul desfășurării misiunilor, comandantului român desemnat îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forțele armate străine participante. De asemenea, șeful Statului Major al Apărării poate dispune încetarea transferului de autoritate asupra forțelor Armatei României în funcție de dinamica situației operaționale.
Fondurile necesare participării forțelor Armatei României la aceste misiuni se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.
