De ce Europei îi este greu să investească fondurile Rusiei în sprijinul Ucrainei?
Trei ani de război în Ucraina au lăsat Europa cu o factură mare: aproape 122 de miliarde de dolari în asistență directă, plus alte miliarde de dolari investite în armatele și industria de apărare ale continentului. Cu toate acestea, regiunea a refuzat până acum să utilizeze cele 229 de miliarde de dolari din banii băncii centrale rusești, care se află în Uniunea Europeană, înghețați după invazia Ucrainei de către Vladimir Putin în 2022.
Săptămâna trecută, legislatorii francezi au adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care solicită guvernului de la Paris să utilizeze activele rusești înghețate pentru a „finanța sprijinul militar acordat Ucrainei și reconstrucția acesteia.” Aceasta vizează activele în sine, nu doar dobânda generată de acestea. Statele Unite și Canada au introdus deja legislație care permite guvernelor să confiște activele rusești înghețate. Administrația Biden a încercat, de asemenea, să convingă aliații europeni să confiste fondurile rusești imobilizate.
Recent, Parlamentul European a convenit asupra unei rezoluții de confiscare a activelor rusești înghețate pentru „apărarea și reconstrucția” Ucrainei, dar textul nu a fost încă votat de eurodeputați. UE utilizează deja dobânzile din fondurile înghețate pentru a susține împrumuturi către Ucraina, dar guvernele europene ezită să confiște capitalul. Premierul britanic Keir Starmer a afirmat că este o „problemă complicată.”
Preocupări economice și juridice
Preocupările cu privire la confiscarea fondurilor rusești sunt de două feluri: economice și juridice. Oficialii guvernului francez au avertizat că confiscarea acestor active ar putea crea un precedent periculos, descurajând investițiile străine în Europa. De exemplu, China ar putea deveni reticentă în a plasa fonduri în regiune, temându-se de repercusiuni în cazul unor acțiuni similare. Aceasta este o preocupare reală, având în vedere că Rusia își mută fondurile oficiale în afara SUA din cauza temerilor legate de sancțiuni.
Profesorul Olena Havrylchyk de la Universitatea Panthéon-Sorbonne din Paris a subliniat că, în timp ce SUA a confiscat active germane după cel de-al Doilea Război Mondial, Moscova nu are aceeași frică în ceea ce privește Europa. În plus, băncile centrale europene sunt preocupate că sechestrarea fondurilor străine ar putea afecta statutul euro ca monedă de rezervă.
Continuarea sprijinului pentru Ucraina va costa Europa bani, iar dobânzile din fondurile Rusiei nu vor fi suficiente. Havrylchyk a menționat că o Rusie înarmată nuclear nu va accepta să plătească despăgubiri, astfel încât speranțele Kievului pentru compensații trebuie să se bazeze pe fondurile aflate deja în mâinile Occidentului.
Imunitatea de confiscare și principii legale
Ezitarea Europei de a confisca activele Rusiei se bazează pe un principiu-cheie al dreptului internațional: imunitatea de confiscare a activelor de peste mări ale unui stat. Justificarea confiscării acestora ar fi esențială. Repararea daunelor cauzate Ucrainei și consolidarea capacităților de apărare sunt argumente juridice puternice pe care Europa le-ar putea folosi.
Legea SUA care permite confiscarea activelor rusești a fost justificată prin utilizarea acestora pentru reconstrucția Ucrainei. Deputații francezi au votat un amendament care exclude utilizarea activele rusești pentru a finanța apărarea Europei. Aproximativ două treimi din fondurile rusești înghețate se află în UE, ceea ce face miza și beneficiile potențiale mai mari pentru guvernele europene decât pentru SUA.
De asemenea, lipsa unui precedent istoric pentru confiscarea activelor este un alt motiv pentru ezitarea Europei. După cele două războaie mondiale, Germania a fost obligată să plătească despăgubiri, dar un acord cu Rusia este o perspectivă îndepărtată, având în vedere că Moscova nu acceptă chiar și o încetare a focului temporară.
Necesarul unui acord unanim
Argumentele din cadrul dezbaterii nu au atins încă masa critică. State precum Belgia, care deține cea mai mare parte din activele rusești înghețate, rămân nehotărâte, iar sprijinul unor puteri economice precum Germania ar fi esențial pentru un acord european mai larg. Orice acțiune la nivelul UE ar necesita acordul unanim al statelor membre, un rezultat puțin probabil, având în vedere sprijinul pentru Rusia din partea unor țări precum Ungaria și Slovacia.
Oficialii administrației Biden sperau să folosească fondurile înghețate ale Rusiei ca pârghie în negocierile de pace, dar confiscarea europeană a banilor Rusiei ar putea dăuna acestor negocieri. Momentan, economiile Moscovei par în siguranță în afara buzunarelor europene.
