De ce Trump a impus restricții de acces în SUA pentru cetățenii din 12 națiuni?
Interdicția de călătorie emisă de președintele SUA, Donald Trump, va afecta în principal țări din Africa și Orientul Mijlociu. Douăsprezece țări se confruntă cu interdicții totale, care vor intra în vigoare luni, iar alte șapte națiuni vor avea restricții parțiale. Trump a justificat această măsură printr-o chestiune de securitate națională, făcând referire la un atac recent asupra comunității evreiești din Colorado, comis de un cetățean egiptean, deși Egiptul nu se află pe lista țărilor vizate.
Afganistan
În proclamația prezidențială, Trump a formulat mai multe acuzații la adresa Afganistanului, evidențiind controlul talibanilor asupra țării, considerați un grup terorist. Această măsură survine la câteva săptămâni după ce administrația Trump a sugerat o îmbunătățire a situației din Afganistan, prin anularea statutului de protecție temporară pentru afganii din SUA. Trump a acuzat Afganistanul de lipsa unei autorități centrale competente în emiterea pașapoartelor și a documentelor civile, precum și de faptul că cetățenii afgani rămân ilegal în SUA după expirarea vizelor.
Iran
Iranul este identificat ca sponsor al terorismului, o acuzație respinsă de Teheran. Proclamația afirmă că Iranul reprezintă „o sursă semnificativă de terorism la nivel mondial”, nu colaborează cu SUA în probleme de securitate și nu acceptă repatrierea cetățenilor săi expulzabili. Această decizie intervine în contextul negocierilor tensionate dintre SUA și Iran privind un nou acord referitor la capacitățile nucleare ale Iranului.
Somalia și Libia
Somalia este considerată de Trump un „refugiu sigur pentru teroriști” și acuzată că nu își acceptă cetățenii expulzați din SUA. De asemenea, Trump a menționat că guvernul somalez nu are control asupra teritoriului, ceea ce limitează eficiența capacităților naționale. Libia este menționată pentru „prezența teroristă istorică”, percepută ca o amenințare pentru americani, și criticată pentru ineficiența în emiterea pașapoartelor.
Haiti
Trump a subliniat că „sute de mii de imigranți ilegali haitieni au pătruns în SUA în timpul administrației Biden”, indicând formarea de „rețele criminale” și o rată ridicată de depășire a duratei de ședere legală. Conform datelor Biroului de Recensământ al SUA, în februarie 2024, în SUA locuiau peste 852.000 de haitieni, mulți dintre ei venind după cutremurul devastator din 2010 sau fugind de violența bandelor.
Chad, Republica Congo, Guineea Ecuatorială
Aceste țări sunt acuzate de rate ridicate de depășire a vizelor. Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) definește „overstay” ca o persoană care rămâne în SUA după expirarea vizei, fără o prelungire legală. Chadul are o rată de 49,54% de depășiri ale vizelor turistice și de afaceri în 2023, iar Republica Congo și Guineea Ecuatorială au rate de 29,63% și, respectiv, 21,98%. În contrast, Laos, cu o rată chiar mai mare, are doar restricții parțiale.
Myanmar
Myanmar este acuzat, similar Iranului, că nu colaborează cu SUA pentru repatrierea cetățenilor deportați. De asemenea, este menționat o rată ridicată de depășire a vizelor.
Eritreea, Sudan și Yemen
Toate cele trei țări sunt acuzate de dificultăți în eliberarea pașapoartelor și documentelor civile. Eritreea și Sudanul au, de asemenea, rate ridicate de „overstay”. Eritreea refuză să furnizeze SUA cazierul cetățenilor săi și nu acceptă înapoi persoanele deportate, iar Yemenul este considerat că nu are control asupra teritoriului său, cu operațiuni militare active ale SUA vizând rebelii Houthi.
Țări cu restricții parțiale
Cetățenii din alte șapte țări se confruntă cu restricții parțiale. Venezuela este acuzată de lipsa unei autorități centrale competente pentru emiterea documentelor, refuzul de a primi cetățenii deportați și probleme cu vizele. Cuba este etichetată drept sponsor al terorismului, având aceleași probleme. Burundi, Laos, Sierra Leone, Togo și Turkmenistan au ca principale probleme ratele ridicate de „overstay”.
