Decizie radicală a legislatorilor estoni: Minoritatea rusă riscă să piardă dreptul la vot
Parlamentul eston a votat, miercuri, să interzică votul la alegerile locale pentru rezidenții din afara Uniunii Europene, o măsură care vizează în special numărul mare de cetățeni ruși ce trăiesc în Estonia. Această modificare a fost propusă ca răspuns la preocupările de securitate generate de războiul Rusiei în Ucraina, Estonia fiind un susținător activ al Kievului de la invazia din februarie 2022.
La votul din această săptămână, 93 de parlamentari dintr-o Cameră cu 101 locuri au susținut amendamentul constituțional, rezultatul fiind întâmpinat cu aplauze din partea legislatorilor. Prim-ministrul estonian, Kristen Michal, a salutat această decizie ca fiind „o victorie pentru toți”, afirmând pe platforma X că „deciziile din viața noastră locală nu vor fi luate de cetățenii statelor agresoare, ci vom decide singuri”.
Aproape 80.000 de cetățeni ruși dețin un permis de ședere în Estonia, care are o populație totală de 1,3 milioane de locuitori și care și-a recâștigat independența în 1991. Estonia nu recunoaște dubla cetățenie. De asemenea, există aproape 60.000 de persoane rămase apatride după căderea Uniunii Sovietice.
Restricțiile, care ar putea fi adoptate de președintele Estoniei, ar interzice votul cetățenilor din afara Uniunii Europene și ar permite rezidenților apatrizi să voteze pentru ultima oară la alegerile locale din octombrie.
Primarul din Narva, un oraș cu o populație predominant vorbitoare de limbă rusă, a criticat decizia parlamentarilor, afirmând: „Țara este împărțită: voi, estonieni, și noi, ruși, în care estonienii nu au încredere”. Katri Raik a subliniat că „cetățenia sau etnia nu face pe nimeni o amenințare pentru securitate”.
În prezent, rezidenții permanenți ai Estoniei au un drept constituțional de a vota la alegerile locale, dar nu și la alegerile generale. Statele baltice, inclusiv Estonia și Letonia, au minorități considerabile de limbă rusă, care uneori se află în dezacord cu guvernele naționale. Există temeri că Moscova ar putea profita de aceste diferențe pentru a destabiliza țările, membre atât ale Uniunii Europene, cât și ale NATO.
Rein Toomla, expert politic de la Institutul Johan Skytte, a declarat: „Dacă Rusia ar fi fost, din punctul nostru de vedere, cu bun-simț, nimeni nu ar fi inițiat acest lucru”. El a subliniat că „cetățenii ruși care locuiesc în Estonia au căzut victime pentru că Rusia a procedat astfel, nu ei”. În lumina amenințărilor din partea Rusiei, Estonia intenționează să crească cheltuielile pentru apărare anul viitor la cel puțin cinci procente din PIB.
Când Estonia a obținut independența față de Uniunea Sovietică, aproximativ o treime dintre locuitorii săi erau din minorități vorbitoare de limbă rusă, care nu s-au calificat pentru cetățenie din cauza lipsei de legături de sânge cu Estonia. Cetățenia impune, de asemenea, ca solicitanții să treacă un test de limba estonă. Drepturile de vot reprezintă doar cel mai recent act simbolic de tăiere a legăturilor cu Rusia. De asemenea, statele baltice au început să îndepărteze și să demoleze monumentele de război din epoca sovietică, ca reacție la invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a stârnit indignare la Moscova, care a declarat că mai mulți oficiali europeni sunt „dați în urmărire” pentru implicarea lor în distrugerea monumentelor.
