Deciziile Curții Constituționale privind legile „dronelor” și misiunilor militare
Curtea Constituțională a României a decis, cu unanimitate de voturi, să respingă ca neîntemeiate sesizările formulate de SOS România, semnate de AUR și POT, referitoare la legea care permite Armatei să doboare dronele care intră în spațiul aerian românesc pe timp de pace, precum și la legea care reglementează desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul statului român, tot pe timp de pace.
Judecătorii CCR au argumentat că prevederile legii „dronelor” nu afectează suveranitatea țării, contrar susținerilor celor trei partide din Opoziție. Astfel, cele două acte normative sunt considerate conforme cu Constituția și pot fi promulgate. Curtea a explicat că participarea autorităților militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice la controlul aerian național trebuie analizată în contextul obligațiilor asumate de România ca stat membru NATO. Aderarea la NATO implică atât transferul unor atribute, cât și exercitarea în comun a competențelor cu statele membre, aspect care nu afectează suveranitatea națională.
Curtea a subliniat că reglementarea unei competențe partajate între structurile din sistemul național de apărare și structurile forțelor statelor aliate și partenere constituie o modalitate de apărare a spațiului aerian național, integrat în sistemul NATO. De asemenea, CCR a constatat că legea criticată nu reglementează activități militare sau paramilitare distincte de forțele armate regulate ale României sau ale forțelor aliate.
Transferul de autoritate militară și critica opoziției
În ceea ce privește criticile referitoare la „transferul de autoritate” militară către NATO, Curtea a explicat că acest transfer se referă la controlul și comanda forțelor naționale care execută misiuni specifice în cadrul sistemului integrat de apărare aeriană NATO. CCR a clarificat că îndatoririle și drepturile cadrelor militare se aplică exclusiv celor din structurile Ministerului Apărării Naționale și nu se extind asupra structurilor militare ale NATO.
Decizia privind desfășurarea misiunilor militare în România
Curtea Constituțională a respins, de asemenea, obiecțiile SOS, AUR și POT la legea care permite desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul României, considerând că dispozițiile actului normativ sunt conforme cu Constituția. Judecătorii au afirmat că nu au competența de a cenzura modul de redactare a expunerii de motive concepute de legiuitor. Numai Parlamentul are autoritatea de a stabili conținutul reglementărilor legale și oportunitatea adoptării acestora.
CCR a confirmat că „transferul de autoritate” reglementat de legea criticată presupune o acțiune de predare și preluare a controlului forțelor militare, fără a implica exercițiul suveranității României de către alte state. De asemenea, legea nu reglementează activități militare distincte de forțele armate regulate, iar modul în care statul își asigură resursele pentru politica de securitate și apărare comună este o chestiune de apreciere pentru legiuitor.
Pe 26 februarie, Senatul a adoptat proiectele legislative privind doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul aerian al României și reglementarea desfășurării pe timp de pace a misiunilor militare pe teritoriul țării. AUR, POT și SOS s-au opus acestor legi, invocând încălcarea principiului suveranității.
