Declinul abilității umane de a aborda provocările complexe
Inteligența este definită ca fiind „capacitatea de a înțelege ușor și bine”, dar această definiție ridică întrebări relevante în contextul actual. O analiză bazată pe testele PISA, realizată de Financial Times, sugerează că capacitatea generală de raționare și rezolvare a problemelor a atins un vârf în jurul anului 2012 și a scăzut constant de atunci. Când a fost publicată cea mai recentă serie de analize PISA, s-a pus accent pe impactul pandemiei Covid asupra educației, însă aceasta a mascat o deteriorare pe termen lung a capacității cognitive umane.
Rezultatele testelor PISA pentru citire, matematică și științe au atins apogeul în jurul anului 2012, iar între 2012 și 2018, scăderile au fost mai pronunțate decât în perioada afectată de pandemie. Această tendință nu se limitează doar adolescenților; adulții prezintă un model similar, cu scăderi evidente în toate grupele de vârstă, conform evaluărilor standard OCDE privind competențele adulților.
Deși cercetările despre capacitatea de atenție și concentrare sunt limitate, un studiu efectuat anual din anii 1980, intitulat Monitoring the Future, arată că tinerii de 18 ani au raportat dificultăți în gândire, concentrare sau învățare. Procentul celor care se confruntă cu aceste dificultăți a fost constant în anii 1990 și 2000, dar a început să crească rapid începând cu mijlocul anilor 2010. Acest punct de inflexiune coincide nu doar cu declinul performanțelor la testele de inteligență, ci și cu o schimbare în relația noastră cu informația disponibilă online.
Declinul lecturii este un fenomen real; în 2022, sub 50% dintre americani au declarat că au citit o carte în ultimul an. Această tendință este însoțită de o scădere a performanțelor în aplicarea aritmeticii și a altor forme de rezolvare a problemelor. Un statistică relevantă arată că, în medie, 25% dintre adulții din țările cu venituri ridicate nu pot „utiliza raționamentul matematic atunci când analizează și evaluează validitatea afirmațiilor”, iar procentul este de 35% în SUA.
Se observă o erodare generalizată a capacității umane de concentrare și de aplicare a gândirii logice. Majoritatea discuțiilor despre impactul social al mediilor digitale se concentrează pe creșterea utilizării smartphone-urilor și a rețelelor sociale. Totuși, schimbarea abilității umane de a gândi concentrat coincide cu modificarea relației noastre cu informația, trecerea de la pagini web finite la fluxuri infinite de conținut și notificări constante.
Cercetările sugerează că utilizarea activă și intenționată a tehnologiilor digitale poate fi benefică. Totuși, comportamentele care s-au amplificat în ultimii ani afectează capacitatea de a procesa informații verbale, atenția, memoria de lucru și autoreglarea. Capacitatea intelectuală de bază a oamenilor este intactă, dar rezultatele acesteia sunt influențate atât de potențial, cât și de execuție. În prezent, mediul digital pare să împiedice execuția acestei capacități pentru mulți indivizi.
