Descoperirea unui strămoș vegetal
Oamenii de știință au descoperit în provincia Noua Scoție din Canada craniul unei viețuitoare din urmă cu aproximativ 307 milioane de ani, care este considerată una dintre cele mai vechi vertebrate terestre erbivore cunoscute, marcând un moment crucial în evoluția animalelor.
Tyrannoroter heberti
Creatura, denumită Tyrannoroter heberti, avea un craniu aproape triunghiular, care permitea dezvoltarea unor mușchi maxilo-faciali mari pentru a consuma plante dure. Dinții săi erau specializați pentru a zdrobi, a mărunți și a măcina vegetația. Deși cercetătorii au găsit doar craniul fosilizat, au estimat că Tyrannoroter heberti avea o lungime de aproximativ 30,5 centimetri, având o constituție robustă, asemănătoare cu cea a șopârlei cu limbă albastră (Tiliqua).
Evoluția tetrapodelor
Tyrannoroter heberti a trăit în perioada Carboniferă și face parte dintr-o linie vastă de animale terestre cu patru picioare, denumite tetrapode, care sunt precursorii amfibienilor, reptilelor, mamiferelor și păsărilor de astăzi. Aceste tetrapode au evoluat din pești cu aripioare cărnoase, care au devenit primele vertebrate care au ieșit pe uscat. Cele mai vechi fosile ale scheletelor de tetrapode datează din urmă cu aproximativ 375 de milioane de ani.
Structura craniului
Craniul lui Tyrannoroter heberti avea o lungime de aproximativ 10 centimetri și era foarte robust. Trăsăturile care indicau erbivorismul includeau un bot curbat în jos, camere mari pentru mușchi puternici și o gură cu câmpuri dentare opuse, asemănătoare celor observate la alte animale erbivore. Cercetătorii au folosit tomografia computerizată pentru a vizualiza interiorul craniului, descoperind zeci de dinți conici pe cerul gurii.
Descoperirea fosilei
Numele științific Tyrannoroter înseamnă „tiran săpător”, referindu-se la dimensiunea relativ mare a acestui animal pentru perioada sa, iar heberti onorează pe Brian Hebert, care a găsit craniul într-o faleză stâncoasă de pe insula Cape Breton, în Noua Scoție.
Concluzie
Descoperirea lui Tyrannoroter heberti oferă o nouă perspectivă asupra evoluției animalelor erbivore și a adaptărilor ecologice din perioada Carboniferă, evidențiind importanța diversificării dietelor în evoluția vertebratelor terestre.
