Descoperirea controversată a lui Michael Guillén
Un fost lector de fizică la Harvard, Michael Guillén, a sugerat că Raiul ar putea avea o locație fizică, situată dincolo de marginea universului observabil. Această afirmație a fost făcută pe un post de televiziune la sfârșitul lunii ianuarie 2026, stârnind o reacție puternică în rândul comunității științifice.
Conceptul de orizont cosmic
Guillén a bazat teoria sa pe concepte fundamentale precum legea lui Hubble și orizontul cosmic, care definește limita observabilității universului, stabilită de vârsta cosmosului și viteza luminii. El a afirmat că dincolo de această limită, la o distanță de sute de miliarde de trilioane de kilometri, ar putea începe ceea ce tradițiile religioase numesc „Paradis” sau „Rai”. Această afirmație a combinat limbajul științific cu imagini biblice, captând atenția publicului.
Critici din partea comunității științifice
Teoria lui Guillén a fost contestată de astronomi, printre care se numără Alex Gianninas, profesor de astronomie la Connecticut College. Gianninas a explicat că orizontul cosmic nu este o margine fizică a universului, ci limita până la care lumina a avut timp să ajungă la noi în cei 13,8 miliarde de ani de existență ai cosmosului. El a subliniat că în primele momente după Big Bang, universul a experimentat o expansiune accelerată, iar regiunile aflate dincolo de orizont nu sunt „din altă lume”, ci pur și simplu prea îndepărtate pentru a fi observate. Gianninas a afirmat că nu există o bază științifică pentru a susține că dincolo de orizont se află un tărâm divin.
Intersecția dintre știință și metafizică
Fenomenul ideilor cu tentă spirituală sau metafizică în rândul oamenilor de știință nu este izolat. Michael Pravica, fizician la Universitatea din Nevada, a discutat despre posibilitatea ca noțiuni precum Raiul sau Iadul să fie interpretate ca realități hiperdimensionale, nu în sens științific, ci metafizic. El a subliniat că logica se rupe dacă tratăm Raiul ca pe un loc fizic „în afara universului”, având întrebări despre extinderea acestuia împreună cu universul. Pravica a sugerat că, dacă ar exista dimensiuni suplimentare, un astfel de „tărâm” ar putea fi conceput ca existând „în interiorul universului, dar într-o altă dimensiune”. Totuși, aceste idei nu sunt testabile și nu fac parte din fizica experimentală.
Necesitatea dovezilor în știință
Gianninas a insistat că știința nu poate integra afirmații despre realități divine fără dovezi verificabile și predicții experimentale. În lipsa acestora, astfel de teorii rămân în afara discursului științific. Pravica, pe de altă parte, a menționat că multe descoperiri majore au început ca idei imposibil de demonstrat la momentul apariției lor, iar imaginația poate fi un punct de plecare legitim, atâta timp cât nu este prezentată drept știință.
Concluzie
Disputa dintre cercetători reflectă tensiunea dintre știință și metafizică, ridicând întrebări despre limitele imaginației și ale științei. Într-o eră în care informațiile circulă rapid, astfel de idei pot deveni virale, dar necesitatea dovezilor științifice rămâne esențială pentru validarea acestora.
