Descoperirile unui studiu german inspirat de viziunea lui Elon Musk: Impactul venitului minim garantat asupra productivității angajaților
Un experiment desfășurat în Germania a arătat că oamenii continuă să lucreze cu normă întreagă, chiar și atunci când primesc un venit de bază de la stat, acordat fără condiții. Venitul de bază universal, cunoscut și sub denumirea de „venit garantat”, implică oferirea unei sume de bani tuturor persoanelor, indiferent de venitul lor, pentru a le permite libertatea de a schimba locul de muncă, de a se pregăti pentru noi poziții, de a oferi îngrijire cuiva apropiat sau de a se angaja în activități creative.
Printre susținătorii acestei idei s-a numărat și Elon Musk, care a afirmat în 2018 că „venitul universal va fi necesar în timp, dacă AI preia majoritatea locurilor de muncă ale oamenilor”. De asemenea, Andrew Yang, candidatul democrat la președinția SUA în 2020, a propus un program prin care va oferi americanilor 1.000 de dolari pe lună, numind această idee un „game changer”.
Studiul a fost realizat de organizația non-profit din Berlin, Mein Grundeinkommen, care a monitorizat 122 de persoane timp de trei ani. Între iunie 2021 și mai 2024, acest grup a primit fără condiții suma de 1.200 de euro pe lună. Studiul s-a concentrat pe persoane cu vârste între 21 și 40 de ani, care locuiau singure și câștigau deja între 1.100 de euro și 2.600 de euro pe lună. Participanții au putut folosi banii suplimentari pentru orice doreau, cu singura condiție de a completa un chestionar la fiecare șase luni despre diverse aspecte ale vieții lor.
Rezultatele studiului sugerează că primirea unui venit de bază nu a determinat participanții să renunțe la locul de muncă. Aceștia au lucrat, în medie, 40 de ore pe săptămână și au rămas activi pe piața muncii, similar cu grupul de control care nu a beneficiat de plăți. „Nu am găsit nicio dovadă că oamenii aleg să renunțe la serviciu”, a declarat Susann Fiedler, profesor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena.
Beneficiarii venitului de bază au fost mai predispuși să schimbe locul de muncă sau să se înscrie la studii ulterioare și au raportat un nivel mai mare de satisfacție în viața profesională, fiind „semnificativ” mai mulțumiți de veniturile lor. Matthew Johnson, profesor de politici publice la Universitatea Northumbria, a afirmat că studiul confirmă dovezi anterioare că venitul de bază nu reduce activitatea economică pe piața muncii, ci le oferă lucrătorilor securitate socială și economică pentru a-și asuma riscuri pozitive.
Referitor la impactul veniturilor asupra fericirii, studiul a arătat că beneficiarii au raportat o viață „semnificativ mai bună” și o îmbunătățire a sănătății mintale. Aceștia, în special femeile, au simțit un sentiment mai mare de autonomie și, deși au lucrat același număr de ore, au avut mai mult timp pentru activități precum somnul, voluntariatul și timpul petrecut cu cei dragi.
Johnson a subliniat că creșterea siguranței și predictibilității veniturilor îmbunătățește aspectele cheie ale sănătății, activității, antreprenoriatului și educației. Elliott Johnson, de la Northumbria, a adăugat că studiul demonstrează necesitatea sprijinului necondiționat, care îmbunătățește sănătatea și încurajează angajarea în muncă și activități sociale.
Experimentul a generat un interes considerabil, cu peste două milioane de persoane aplicând pentru a participa, fiind finanțat integral prin donații private. Mein Grundeinkommen consideră că venitul de bază necondiționat este un concept dinamic care trebuie experimentat și discutat, iar organizația speră să includă grupuri mai reprezentative pentru societate în viitoare studii.
Privind spre viitor, Mein Grundeinkommen afirmă că provocările legate de criza climatică, schimbările demografice și tehnologia vor ridica întrebări importante despre rolul statului, al bunăstării și locul venitului de bază universal în acest context.
