Veniturile pensionarilor în Franța
În Franța, veniturile medii ale pensionarilor depășesc salariile angajaților activi, un fenomen economic rar întâlnit. Potrivit studiului Luxembourg Income Study, citat de Financial Times, în timp ce în alte țări, precum Germania sau Canada, angajații câștigă cu 5–30% mai mult decât pensionarii, în Franța pensiile oferă un avantaj mediu de 1% față de salariile active.
Generația baby boom și sistemul de pensii
Fostul premier François Bayrou a menționat că această situație este influențată de „problema generației baby boom”. Cei născuți în anii 1950, care au contribuit modest la asigurările sociale, beneficiază acum de pensii semnificativ mai mari, majoritatea fiind finanțate din bugetul statului. Această generație a influențat legislația, reducând vârsta de pensionare de la 65 la 60 de ani în 1983, iar ulterior a fost crescută la 62 de ani în 2010, nu fără proteste violente.
Cheltuielile cu pensiile și comparația cu salariile
Cheltuielile cu pensiile în Franța reprezintă aproape 14% din PIB, iar pensionarii primesc, în medie, de două ori mai mult decât au contribuit. Pensia lunară medie este de aproximativ 1.500 de euro, în timp ce salariul net mediu al angajaților activi se situează între 2.600 și 2.700 de euro. Compararea veniturilor pensionarilor cu întreaga populație adultă, inclusiv șomeri și lucrători precari, accentuează această diferență.
Inegalități în veniturile pensionarilor
Diferențele devin mai evidente la nivelul veniturilor mari. Aproximativ 1,7% dintre pensionari încasează peste 4.500 de euro pe lună, iar foștii manageri de top pot primi chiar peste 100.000 de euro anual, o parte semnificativă provenind din bugetul public. Pensionarea anticipată și creșterea speranței de viață determină ca francezii să petreacă, în medie, 25 de ani la pensie, mai mult decât americanii (20 de ani) sau britanicii (21 de ani).
Provocările sistemului de pensii și reformele necesare
Tentativele de reformare a sistemului de pensii au generat proteste intense. Propunerea președintelui Emmanuel Macron de a ridica vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani a dus la demonstrații masive, iar ideea lui Michel Barnier de a amâna o creștere planificată a pensiilor a dus la căderea guvernului său. François Bayrou, succesorul său, a pierdut și el guvernarea din cauza aceluiași conflict.
O societate în care pensionarii beneficiază de venituri mai mari decât angajații activi se confruntă cu provocări complexe în echilibrarea justiției sociale cu sustenabilitatea bugetară.
