Destinul spitalelor românești construite cu ajutorul PNRR
Anunțate ca marea salvare a sistemului sanitar românesc, cele 24 de spitale noi, construite prin PNRR, au rămas 19. Din acestea, abia 13 ar putea fi gata la timp, până la finalul anului viitor. România încearcă acum să negocieze cu Comisia Europeană prelungirea finanțării. În cazul în care nu se primesc fondurile, statul va trebui să aloce bani din buget pentru a termina șantierele. Totuși, există șanse mari ca bugetul să nu permită finalizarea lucrărilor în curând. Deși a avut la dispoziție 2,7 miliarde de euro, proiectul a fost afectat de mecanisme tradiționale românești de blocaj, precum licitații anulate, birocrație și delăsare.
Un exemplu este spitalul din Lugoj, unde, după doi ani de la semnarea contractului de finanțare prin PNRR, nu s-a realizat nimic concret, rămânând doar desenele pe hârtie. Spitalul vechi, care are deja peste un secol, continuă să funcționeze, iar adresabilitatea a scăzut de la 11.000 de externări la 8.500, oamenii alegând spitale care oferă condiții mai bune. Managerul spitalului, dr. Cătălin Bălan, subliniază că 100.000 de oameni depind de acest spital, iar medicii fac tot posibilul pentru a oferi îngrijiri decente.
Blocajul de la Lugoj este cauzat de o firmă din Turcia care a venit la licitație cu acte false. Fostul primar, Claudiu Buciu, a anulat licitația după ce a descoperit că firma respectivă nu a construit niciodată un spital, iar cazul este acum investigat de Parchetul European. Actualul primar, Călin Dobra, a prelungit contractul de finanțare, dar lucrările nu vor putea fi finalizate conform termenelor impuse de PNRR, ceea ce ar putea duce la continuarea acestora din bugetul local, o misiune considerată imposibilă.
În Timișoara, oraș pe lista celor care ar urma să aibă spitale noi prin PNRR, lucrările la Institutul Regional Oncologic ar trebui să înceapă în aprilie. Medicii subliniază urgența construirii unui institut oncologic pentru zona de vest a țării, care are o incidență mare a cancerului. Până acum, doar 3 din cele 24 de spitale au lucrări realizate în proporție de peste 70%, iar restul se află într-o situație incertă.
Ministerul Sănătății a raportat că 9 spitale au lucrări sub 50%, 1 este gata pe jumătate, 4 nu au început lucrările, iar 6 nu vor mai fi construite. Deși inițial erau planificate 24 de spitale, ministerul își asumă acum doar 19, dintre care 13 ar putea fi gata la termen, iar pentru 6 se negociază prelungirea finanțării. Fostul secretar de stat în Ministerul Sănătății, Alexandru Rogobete, a menționat că procesul de licitație publică a fost extrem de greoi, ceea ce a dus la aceste întârzieri.
Primarul din Bistrița, Gabriel Lazany, a declarat că spitalele vor fi operaționalizate în două categorii: cele complet finanțate din PNRR și cele pentru care se va utiliza cât mai mult din fonduri, iar dotarea va fi realizată din alte surse. În cazul în care fondurile nu vor fi suficiente, povara financiară pentru terminarea noilor spitale va cădea pe bugetul de stat.
