Disparități în sancțiuni: Motivele din spatele pedepselor distincte pentru Simona Halep și Iga Swiatek
Gradul de responsabilitate a influențat stabilirea sancțiunilor în cazurile de dopaj pentru Simona Halep și Iga Swiatek, a explicat Karen Moorhouse, directorul general al Agenției Internaționale pentru Integritatea Tenisului (ITIA). Iga Swiatek și Simona Halep, ambele foste număr unu mondial, au fost testate pozitiv pentru substanțe interzise la doi ani distanță, dar au primit sancțiuni radical diferite: o lună de suspendare pentru Swiatek și patru ani, redusă în apel la 9 luni, pentru Halep.
Întrebată într-un interviu cum poate explica această „diferență de tratament”, Moorhouse a răspuns: „În cazul Iga Swiatek, testul pozitiv s-a datorat unor medicamente contaminate. Pentru noi, gradul ei de responsabilitate a fost foarte limitat. Aceasta explică de ce a primit o suspendare de o lună. Cazul Halep este extrem de complex, dar în cele din urmă Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a recunoscut că testul ei pozitiv s-a datorat unui supliment contaminat. Pentru a determina gradul ei de responsabilitate, au ținut cont de natura produsului în cauză – nu era un medicament – și de măsurile de precauție pe care le-a luat jucătoarea pentru a limita riscul de contaminare. După cântărirea acestor factori, TAS a impus o suspendare de nouă luni. Toate deciziile se bazează pe natura produsului și pe măsurile de precauție luate de jucător pentru a limita riscul de contaminare.”
Cazul Sinner
Moorhouse a comentat, de asemenea, criticile primite de ITIA în urma cazului italianului Jannik Sinner, actualul lider al clasamentului ATP, al cărui test pozitiv a fost dezvăluit cu întârziere, similar cu cazul Swiatek. „Întotdeauna încercăm să fim cât se poate de transparenți, respectând regulile. Problemele de comunicare în jurul cazului Sinner au dus la o înțelegere greșită a regulilor noastre privind anunțarea testelor pozitive și suspendărilor provizorii: oamenii au crezut că anunțăm teste pozitive, când de fapt anunțăm suspendări provizorii. În ambele cazuri, regulile au fost respectate: jucătorii au contestat suspendarea provizorie în termenul de zece zile prevăzut în regulamentele noastre. Și pentru că apelul lor a avut succes, suspendările provizorii nu au fost făcute publice.”
„Aceste cazuri au provocat discuții sănătoase. Este complex să găsești echilibrul între interesul de a dezvălui un test pozitiv și interesul de a-l păstra secret până la finalizarea unei anchete amănunțite. Unele sporturi anunță imediat suspendările provizorii, cum ar fi atletismul, în timp ce altele, în special sporturile de echipă, nu le anunță niciodată. Tenisul a încercat să găsească un echilibru corect cu regula celor zece zile: dacă cineva face apel și câștigă, aceasta nu este făcută publică. Aceasta este o regulă care ar putea fi schimbată”, a adăugat Moorhouse.
Reguli și transparență
Moorhouse a subliniat că ITIA va lucra împreună cu comunitatea tenisului pentru a analiza dacă regulile sunt încă adecvate sau dacă trebuie schimbate. „Există argumente pro și contra. Dar când examinăm un caz, aplicăm întotdeauna regulile în vigoare la acel moment. Așa că sunt confortabilă și încrezătoare în modul în care am tratat acest caz”, a spus ea.
ITIA a acceptat explicațiile lui Jannik Sinner, care a susținut că testul său pozitiv s-a datorat unei contaminări cu clostebol, după un masaj efectuat de un membru al echipei sale. Întrebată dacă vor fi sancționați membrii staff-ului lui Sinner, Moorhouse a răspuns: „Regulile noastre se bazează pe Codul Mondial Antidoping, care include mai multe infracțiuni care pot fi comise de anturajul unui jucător. Dar cele mai multe dintre infracțiuni presupun o intenție de dopaj. În cazul Sinner, conform expertizei juridice, nu exista nicio justificare pentru a urmări pe cineva din anturajul său.”
