Scandalul mitei de la ANAF
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a oferit detalii despre scandalul mitei de la ANAF, subliniind existența a două tipuri de șpăgi: „șpăgi de supraviețuire” și „șpăgi de îmbogățire”. Anastasiu a afirmat că în cazul discutat a fost vorba despre supraviețuire, explicând că, în anii 1990, mita era dată în plicuri sau geamantane, iar din anii 2000, metodele s-au sofisticat, incluzând contracte de consultanță.
Declarațiile lui Dragoș Anastasiu
Anastasiu a declarat că, în perioada în care compania sa a avut contracte cu ANAF, a existat o atmosferă de frică și supraviețuire, menționând că firma sa a plătit 75 de milioane de lei impozite la stat. El a recunoscut că a mituit un funcționar ANAF timp de opt ani, motiv pentru care și-a anunțat demisia din Cabinetul Ilie Bolojan.
Motivul demisiei
În urma scandalului, Anastasiu a explicat că, din cauza climatului actual, nu mai poate să ajute și a decis că demisia este cea mai bună opțiune pentru a evita denigrarea sa continuă.
Poziția DNA
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a contrazis afirmațiile vicepremierului, precizând că acesta a fost „martor denunțător” într-un dosar de corupție care viza o fostă consilieră ANAF. Deși a recunoscut plăți semnificative, procurorii nu au deschis dosar penal pe numele său, invocând procedura legală de clasare în cazul recunoașterii mitei înainte de începerea anchetei.
Concluzie
Scandalul mitei de la ANAF ridică întrebări serioase despre integritatea sistemului fiscal și despre modul în care corupția afectează funcționarea instituțiilor statului.
