Fragilitatea economiei românești
Economia României se află într-o perioadă de fragilitate, evidențiată prin scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Datele provizorii publicate de INS arată o scădere a PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste semnale confirmă o economie aflată „la limită”, resimțind puternic efectele scumpirilor din ultimul an.
Contribuțiile sectoriale
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este superior celui din 2024, creșterea nu este solidă și se datorează restructurării companiilor. Sectorul construcțiilor a avut cea mai consistentă contribuție pozitivă, cu un volum al activității crescut cu 8,5%, aducând +0,5% la formarea PIB. Agricultura (+6,8%) și sectorul IT & comunicații (+2,9%) au avansat, dar nu suficient pentru a compensa pierderile din alte sectoare.
Industria a scăzut cu 0,4%, comerțul a avansat cu doar 0,1%, iar intermedierile financiare s-au redus cu 0,6%. Tranzacțiile imobiliare au stagnat, iar exportul net a avut un impact negativ (-0,8%), importurile crescând cu 5,1% comparativ cu exporturile (+3,7%).
Perspectivele pentru trimestrul IV
Negrescu estimează că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, susținută de încasările fiscale din TVA, impozit pe profit și contribuții salariale. Totuși, el avertizează că acest lucru nu garantează o revenire sustenabilă, menționând că economia ar putea continua să oscileze în 2026.
Riscurile principale provin din noul regim fiscal, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale, care descurajează investițiile. Negrescu subliniază că, în lipsa unor ajustări, economia se poate îndrepta spre un declin accentuat.
Impactul costurilor energetice
România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie electrică pentru firme din Uniunea Europeană, ceea ce afectează competitivitatea producătorilor locali. Negrescu afirmă că produsele din import sunt mai ieftine decât cele românești, deficitul comercial depășind 25 de miliarde de euro. Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, iar cheltuielile administrației publice au scăzut (-1% individual, -0,9% colectiv), indicând o reducere a costurilor din partea populației și instituțiilor.
Concluzie
Oamenii își adaptează comportamentul economic, economisind și amânând achizițiile. Fără stimulente adecvate, cum ar fi reducerea taxelor pe muncă și facilități pentru exportatori, este greu de crezut că încrederea consumatorilor și investițiile se vor relua rapid.
