Sărăcia amenință România în următorii doi ani
România se confruntă cu un deficit de 6% din PIB în 2026, conform estimărilor JP Morgan, în ciuda măsurilor de austeritate anunțate de autorități. Această situație reflectă o realitate economică precară, în care reformele structurale sunt mai mult exerciții de imagine decât soluții eficiente pentru o economie afectată de cheltuieli publice necontrolate.
Deficitul bugetar: o provocare constantă
Stabilitatea bugetară a României este fragilă, iar un deficit bugetar de 6% din PIB pentru anul curent este considerat un obiectiv realist, dar bazat pe un fundament instabil. Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, a subliniat că reușita fiscală din 2025 nu provine dintr-o creștere economică semnificativă, ci din măsuri severe.
Măsuri fiscale dure
Cifrele actuale se datorează în principal a două strategii:
- Austeritate forțată: Înghețarea salariilor și pensiilor timp de doi ani (2025 și 2026).
- Povara TVA: Creșterea Taxei pe Valoare Adăugată a contribuit la veniturile bugetare, dar a afectat puterea de cumpărare a populației.
Previziuni pentru 2027
Prognoza pentru 2027 este îngrijorătoare, având în vedere că reducerea deficitului sub 5% depinde de o îmbunătățire a colectării veniturilor, un aspect în care statul român a eșuat constant. Deși se observă eforturi sporite din partea Guvernului pentru a reduce decalajele fiscale, sustenabilitatea acestor măsuri este incertă.
Încetinirea economică și inflația
Estimările specialiștilor CFA România indică o încetinire a economiei, cu o creștere a PIB-ului estimată între 1% și 1,5%. În plus, 38% dintre experți se așteaptă ca inflația să rămână persistentă, cu o rată de creștere a prețurilor de 5% – 6%, ceea ce va continua să afecteze nivelul de trai.
Concluzie
România se află într-un moment critic, iar credibilitatea fiscală depinde de capacitatea Guvernului de a gestiona cu rigurozitate bugetele viitoare, în condițiile unei răbdări sociale care se epuizează rapid.
