Efectele evaziunii fiscale în sectorul petrolier
În România, sectorul petrolier se află printre cele mai vulnerabile domenii în ceea ce privește evaziunea fiscală, cauzată în principal de lacunele legislative și de complicitatea funcționarilor publici. Conform surselor, schemele de fraudare a bugetului statului se diversifică anual, iar pierderile bugetare cauzate de neplata TVA și accizelor se ridică la aproximativ un miliard de euro pe an. La nivel național, România pierde anual 40 de miliarde de lei din neîncasarea TVA, în mare parte din cauza fraudelor.
Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, a discutat despre modul în care rețelele care fraudează TVA funcționează la nivel european, subliniind similitudinile cu tranzacțiile cu produse petroliere. Parchetul European a destructurat o rețea de fraudă TVA de tip carusel, care implica societăți din România, acum investigate pentru spălare de bani. Într-un exemplu tipic, o firmă din România vinde motorină, declarând pe hârtie că aceasta a fost tranzacționată și de alte companii din UE, profitând astfel de facilitățile fiscale.
Frauda tip carusel a fost exemplificată în cazul „Fuel Family”, care a implicat peste 40 de firme italiene. Acestea au importat carburant, l-au revândut în Italia și apoi s-au închis înainte de a plăti taxele către stat, rezultând o pierdere de 260 de milioane de euro din TVA.
Pe lângă frauda TVA, companiile din sectorul petrolier au dezvoltat și scheme pentru a evita plata accizelor, care constituie aproape jumătate din prețul final al produselor petroliere. Ministerul Finanțelor a raportat că, în ultimii cinci ani, 26 de destinatari autorizați din domeniul produselor accizabile au generat un prejudiciu de aproximativ 500.000.000 lei, reprezentând accize neplătite.
Un exemplu semnificativ este o companie deținută de un cetățean străin, care a înregistrat datorii de 22 de milioane de lei în doar patru luni de activitate înainte de a intra în insolvență. O altă firmă, deținută de un român, a acumulat o datorie de aproximativ 2 milioane de lei în trei luni. ANAF a identificat prejudicii de peste 5 miliarde de lei în urma controalelor efectuate în patru ani.
Un alt caz notabil este cel al companiei Europetrol Distribution SRL, înființată de un cetățean italian, care a obținut o cifră de afaceri impresionantă, dar care a pierdut autorizația pentru comercializarea produselor accizabile în 2019. Aceasta a dus la o scădere semnificativă a șanselor de recuperare a datoriilor către stat.
Legislația actuală nu se adaptează rapid la metodele de fraudă în continuă evoluție. ANAF a subliniat că tipologiile de fraudă nu sunt bine definite în legislație. Experții recomandă crearea unui cadru legal care să asigure un circuit tranzacțional al produselor energetice. Funcționarii din cadrul autorităților de control sunt adesea implicați în activități de consultanță pentru companiile care fraudează. Kovesi a subliniat că infiltrarea în sistemul public și cooperarea ilicită a unor funcționari sunt caracteristici frecvente ale acestui fenomen.
În final, Ministerul Finanțelor a adoptat o Ordonanță de Urgență care impune companiilor cu risc fiscal ridicat să constituie o garanție de 120% din valoarea accizelor aferente produselor comercializate. Aceasta măsură are scopul de a preveni evaziunea fiscală și de a asigura recuperarea prejudiciilor aduse bugetului de stat.
