Elena Costache, liderul CSM, despre pensii
Elena Costache, șefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a generat controverse recente prin afirmația că o pensie de 11.000 de lei este „mică”. Această declarație a venit în contextul dezbaterilor legate de creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați și de reducerea cumulului pensiei pentru procurori și judecători.
Cariera Elenei Costache
Elena Costache a intrat în magistratură în anul 2004, după o experiență de șase ani ca avocat. În prezent, venitul său anual depășește 100.000 de euro. A absolvit Universitatea Româno-Americană în 1997 și a promovat examenul de licență la Facultatea de Drept din cadrul Universității București în același an. În perioada 1998-2004, a activat ca avocat în Baroul Prahova.
Conform legislației de la acel moment, Costache a putut accede direct în magistratură, având deja cinci ani de experiență profesională. A început ca judecător la Judecătoria Ploiești, unde a activat până în 2009, iar între 2007 și 2009 a condus secția penală a acestei instanțe. Ulterior, a promovat la Tribunalul Prahova, iar în 2012 a ajuns la Curtea de Apel București, unde a condus secția I penală între 2014 și 2017 și a fost vicepreședinte între 2017 și 2022. Elena Costache a fost aleasă membru al CSM în 2022 și a preluat funcția de președinte al CSM la începutul anului 2025.
Averea personală
Potrivit ultimei declarații de avere, Elena Costache deține un teren de 500 de metri pătrați în Prahova și o casă de 163 de metri pătrați. În plus, are în proprietate două autoturisme: un SsangYong din 2023 și un Hyundai I30 din 2019. De asemenea, dispune de un depozit bancar de 200.000 de lei și un cont curent cu 10.000 de euro. În anul 2024, a înregistrat venituri de 626.478 de lei de la CSM (52.206 lei lunar) și 62.669 de lei de la Curtea de Apel București, provenind din resturi de salarii.
Impactul declarațiilor
Afirmarea de către Elena Costache a pensiei de 11.000 de lei ca fiind insuficientă a stârnit reacții intense în societate, subliniind tensiunile existente în sistemul judiciar românesc. Aceasta poate avea implicații asupra discuțiilor viitoare privind reformele pensiilor și statutul financiar al magistraților.
