Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a supraviețuit joi unui vot crucial, în care Parlamentul European a respins moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, reprezentant al AUR. Votul a avut loc cu 175 de voturi pentru, 360 împotrivă și 18 abțineri, dintr-un total de 553 de eurodeputați prezenți.
Contextul moțiunii de cenzură
Moțiunea de cenzură a fost motivată de refuzul Ursulei von der Leyen de a publica mesajele text schimbate cu directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla, în perioada în care Uniunea Europeană negocia achiziția de vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19. Aceasta a generat plângeri din partea diverselor asociații și personalități, inclusiv din partea New York Times, care a încercat să obțină acces la aceste mesaje.
Procedura și cerințele votului
Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului, o moțiune de cenzură poate fi înaintată Președintelui de către o zecime dintre deputați (72 în actuala legislatură). Pentru a fi adoptată, era necesară o majoritate de două treimi din voturile exprimate.
Reacții și implicații politice
Votul de joi reflectă o opoziție politică tot mai mare față de Ursula von der Leyen, care a fost acuzată că s-a îndreptat spre dreapta și că se află în dezacord cu mari partide care au susținut-o la putere. De asemenea, prezența sa în fața Parlamentului pentru a se justifica în legătură cu gestionarea achizițiilor de vaccinuri, într-un scandal denumit „Pfizergate”, marchează un moment critic în cariera sa.
Impactul moțiunii de cenzură
Deși moțiunea a fost respinsă, inițiativa lui Piperea a reușit să devină un catalizator pentru negocieri și relații politice importante în cadrul Parlamentului European.
În concluzie, respingerea moțiunii de cenzură subliniază provocările continue cu care se confruntă Ursula von der Leyen în conducerea Comisiei Europene și reflectă o dinamică politică complexă în cadrul instituției europene.
