Schimbarea demografică majoră în Europa
Europa se confruntă cu o schimbare demografică semnificativă, fără precedent în ultimul secol. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică al Franței (INSEE), pentru prima dată din 1918, numărul deceselor a depășit numărul nașterilor la nivel continental. Acest fenomen afectează și state care, în trecut, aveau rate ale fertilității peste media europeană.
Soldul natural negativ al populației
Raportul anual al INSEE indică faptul că în 2025 soldul natural al populației europene a devenit negativ. Această situație nu este cauzată de o creștere neobișnuită a mortalității, ci de o scădere constantă a natalității, corelată cu îmbătrânirea accelerată a populației. În Franța, au fost înregistrate 651.000 de decese și doar 645.000 de nașteri, marcând primul bilanț negativ de la sfârșitul Primului Război Mondial.
Factori determinanți ai scăderii natalității
Economiștii atribuie această evoluție unor tendințe ce se manifestă de peste cincizeci de ani. Peter Vanden Houte, economist-șef la ING Belgia, subliniază că scăderea natalității a început odată cu introducerea contracepției în anii ’70. Generațiile născute în anii ’50 și ’60, care erau numeroase, devin acum segmentul dominant al populației, în timp ce numărul femeilor aflate la vârsta fertilă scade, iar vârsta la care femeile au primul copil crește constant.
Declinul nașterilor și creșterea deceselor
Conform INSEE, numărul nașterilor a scăzut aproape continuu din 2007, atingând în 2025 cel mai mic nivel din ultimii o sută de ani. În același timp, decesele continuă să crească, chiar și fără crize sanitare majore, pe măsură ce populația îmbătrânește. Aceste modele sunt observate în întreaga Europă, inclusiv în regiuni care anterior erau mai rezistente la declinul demografic.
Impactul asupra forței de muncă și economiei
Consecințele economice sunt deja evidente. Forța de muncă se reduce mai rapid decât populația totală, afectând creșterea economică. Zsolt Darvas, cercetător la think-tank-ul Bruegel, afirmă că declinul demografic nu este o problemă localizată, ci una generalizată. Toate economiile avansate au rate de fertilitate sub nivelul necesar pentru menținerea populației, situându-se în jurul valorii de 1,6 copii per femeie.
Provocările structurale ale natalității
Chiar și în Scandinavia, unde politicile sociale sunt considerate un model, declinul poate fi încetinit, dar nu inversat. Țările care au implementat stimulente financiare pentru creșterea natalității, precum Ungaria, continuă să se confrunte cu scăderi ale ratelor de fertilitate, ceea ce sugerează că problema este structurală și de lungă durată.
Concluzie
Declinul demografic din Europa, marcat de mai multe decese decât nașteri, are implicații severe asupra sustenabilității economice și sociale, având potențialul de a afecta grav viitorul continentului.
