Interzicerea importului de gaze rusești
Comisia Europeană intenționează să oprească cumpărarea de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, cu un an mai devreme decât se planificase inițial. Aceasta face parte dintr-o serie de măsuri menite să reducă veniturile Rusiei din vânzările de combustibili fosili.
Măsuri adoptate de Comisia Europeană
- Contractele pe termen lung cu Rusia trebuie încheiate până la sfârșitul lui 2026.
- Tranzacțiile pe termen scurt trebuie finalizate în 6 luni de la aplicarea sancțiunilor.
- Companiile din Uniunea Europeană nu mai pot investi în zone economice rusești.
- Tranzacțiile cu criptomonede sunt restricționate.
- Sancțiuni sunt impuse asupra unor companii din China, Thailanda și India, suspectate că ajută Rusia să ocolească sancțiunile.
Detalii suplimentare privind sancțiunile
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat și următoarele măsuri:
- Interdicție de import de GNL rusesc (detaliile nu sunt încă clare).
- Sancțiuni împotriva a 118 nave, totalizând peste 560.
- Încetarea tranzacțiilor cu Rosneft și Gazprom Neft.
- Înghețarea activelor unor companii energetice nenumite.
- Sancțiuni împotriva companiilor care cumpără petrol rusesc pentru a ocoli plafonul de preț.
- Sancțiuni împotriva unor rafinării și comercianți de petrol din țări terțe, inclusiv China.
Planurile Uniunii Europene pentru importurile de gaze rusești
Uniunea Europeană a declarat că până la sfârșitul anului 2027 își propune să reducă treptat importurile de gaze rusești. Actualmente, GNL-ul rusesc reprezintă 7% din totalul gazelor importate în UE. În prima jumătate a anului 2025, UE a primit 10,9 miliarde m³ GNL din Rusia și 8,4 miliarde m³ prin conducta Turkish Stream, totalizând 155,9 miliarde m³ de gaze importate.
Alternative pentru Serbia
Serbia, unul dintre puținii cumpărători de gaze rusești din Europa, caută surse alternative de gaze, semnând un contract cu Azerbaidjanul pentru livrarea a 2,5 milioane m³ de gaze pe zi. Totuși, majoritatea gazului livrat în Serbia este în continuare de origine rusească, cu 9,5 milioane m³ pe zi. România ar putea deveni o sursă alternativă, în special după începerea producției în Neptun Deep. În acest sens, directorii de la Srbijagas și Transgaz au semnat un memorandum pentru construirea a două conducte noi, vizând diversificarea surselor de gaze și creșterea siguranței aprovizionării.
Colaborarea între România și Serbia
Până la finalul lunii septembrie, companiile din România și Serbia trebuie să pregătească un plan comun pentru conectarea sistemelor de transport de gaze. Acesta include o conductă între magistrala BRUA și Nodul Tehnologic Mokrin din Serbia, precum și o conductă sudică către Belgrad.
Impactul sancțiunilor asupra Serbiei
NIS, monopolul petrolier sârbeasc deținut majoritar de Gazprom, solicită o derogare de la sancțiunile americane pentru a nu risca aprovizionarea cu țiței. Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, va discuta cu oficiali americani despre tarifele și sancțiunile ce afectează NIS.
Concluzie
Deciziile Comisiei Europene de a interzice importul de gaze rusești până în 2026 reflectă o schimbare semnificativă în politica energetică a Uniunii Europene, cu scopul de a reduce dependența de Rusia și de a căuta alternative viabile pentru aprovizionare.
