Europa se pregătește pentru conflict: percepțiile cetățenilor despre amenințarea rusă și diviziunile est-vest care persistă
Ghiduri de supraviețuire, depozite de rezerve și evacuare în masă. Europa se străduiește să-și pregătească cetățenii pentru amenințarea crescândă a unui conflict care mocnește în pragul ei. În ultimele luni, mai multe națiuni europene au oferit îndrumări serioase în caz de război, însă întrebarea rămâne: cât de disponibili sunt cetățenii? Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat necesitatea unei schimbări în mentalitatea populației, afirmând: „Este timpul să trecem la o mentalitate de război”.
Liderii europeni se tem că președintele rus Vladimir Putin, încurajat de câștigurile din Ucraina, ar putea încerca să extindă influența Rusiei asupra continentului. În același timp, Statele Unite, un aliat important al Europei, adoptă o poziție mai ostilă în ceea ce privește menținerea securității europene, generând îndoieli cu privire la intervenția americană în cazul unei invazii a unei țări NATO.
Comisia Europeană a îndemnat cetățenii să depoziteze suficiente alimente și provizii esențiale pentru a-i susține timp de cel puțin 72 de ore în cazul unei crize. Orientările publicate în martie subliniază necesitatea de a promova o cultură a „pregătirii” și a „rezilienței”. De asemenea, țările individuale, precum Germania, au actualizat directivele pentru apărarea generală, oferind instrucțiuni despre ce trebuie făcut în cazul unui conflict.
Suedia a publicat un ghid de supraviețuire intitulat „Dacă vine criza sau războiul”, distribuit milioanelor de gospodării. Acest pliant le oferă suedezilor informații despre avertismentele în caz de război, inclusiv un sistem de alertă în aer liber. Ghidul include instrucțiuni despre cum să caute adăpost în timpul unui raid aerian și sfaturi în cazul atacurilor cu arme nucleare.
Finlanda, care împarte o graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia, a accelerat pregătirile de apărare după invazia Ucrainei. Guvernul finlandez a evaluat adăposturile de urgență, constatând că are un total de 50.500, capabile să adăpostească 4,8 milioane de persoane într-o țară cu 5,6 milioane de locuitori. Ministerul de Interne din Helsinki a emis noi îndrumări pentru crize, inclusiv întreruperi de curent și apă.
Cu toate acestea, nu există garanții că cetățenii vor lua aceste sfaturi în serios. Claudia Major, vicepreședinte senior pentru securitate transatlantică la German Marshall Fund, a subliniat importanța pregătirii nu doar pentru o amenințare militară directă, ci și pentru nivelurile mai scăzute de agresiune și război hibrid. „Linia fină de parcurs este să creștem pregătirea fără a intra în alarmism. Vrem ca oamenii să fie conștienți, nu să fie speriați”, a spus ea.
Amenințarea din partea Rusiei este percepută diferit în funcție de țară. Finlanda și statele baltice, care au o istorie de invazii rusești, manifestă o conștientizare mai profundă a amenințării. În contrast, țări precum Portugalia, Italia și Regatul Unit par mai puțin afectate de această amenințare, având alte priorități de securitate.
Eficiența planurilor de protecție civilă rămâne neclară. În trecut, au fost criticate pentru că ofereau sfaturi nerealiste. Campania britanică „Protejați și supraviețuiți” din perioada Războiului Rece a fost adesea satirizată pentru optimismul său în fața amenințărilor nucleare.
