Europa trebuie să își întărească investițiile în domeniul spațial pentru a-și câștiga independența față de SUA
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a determinat o schimbare în legăturile cu SUA din partea liderilor politici europeni și o creștere rapidă a cheltuielilor pentru apărare, pe măsură ce securitatea continentului atinge un „punct de cotitură”. Această dorință a Europei de a avea mai multă autonomie se extinde și în domeniul spațial, conform declarațiilor lui Josef Aschbacher, directorul general al Agenției Spațiale Europene (ESA).
Aschbacher a subliniat că Europa trebuie să își sporească investițiile în tehnologia spațială pentru a-și crește autonomia într-o situație geopolitică mai volatilă. „Există multe domenii în spațiu unde Europa va dori să-și crească autonomia”, a declarat acesta într-un interviu. În contextul unei a doua curse spațiale, în care guvernele și companiile private profită de progresele în tehnologia sateliților și rachetelor, analiștii estimează o industrie de 1 miliard de dolari.
Cu toate acestea, rolul lui Aschbacher la ESA include și susținerea investițiilor în știință, cum ar fi măsurarea vitezei vântului și monitorizarea climei. Cooperarea strânsă cu SUA a fost vitală pentru știința spațială europeană, ESA colaborând cu partenerii americani la proiecte importante precum Stația Spațială Internațională și telescopul James Webb.
Însă revenirea lui Trump a generat incertitudini cu privire la continuarea acestei cooperări, deoarece SUA impun reduceri bugetare drastice la NASA. De asemenea, influența lui Elon Musk și a companiei sale SpaceX complică și mai mult situația. SpaceX a redus semnificativ costurile de lansare prin rachetele reutilizabile Falcon 9, iar Musk a fost criticat pentru abordarea sa controversată în cadrul programului Artemis.
Aschbacher a menționat că ESA continuă să colaboreze cu SUA în cadrul programului Artemis și este încrezător că parteneriatele vor continua. Totuși, el a adăugat că, în cazul în care partenerii din SUA își schimbă planurile, ESA va fi pregătită cu un „plan B”, consolidându-și autonomia și capacitățile. Printre țările care ar putea deveni parteneri în acest „plan B” se numără Australia, Emiratele Arabe Unite și India.
Europa s-a confruntat cu o „criză de lansare”, fiind nevoită să se bazeze pe SpaceX pentru a lansa o parte din sistemul său de navigație Galileo, în urma retragerii rachetei Ariane 5. ESA caută acum să dezvolte mai mulți concurenți europeni în domeniul lansărilor, punând accent pe rachete reutilizabile. Proiectul motorului Prometheus, condus de ESA, ar trebui să fie disponibil în „mai puțin de câțiva” ani.
În timp ce aplicațiile militare devin tot mai evidente, Aschbacher a subliniat importanța continuării investițiilor în știință, comparându-le cu cercetarea fundamentală care a permis dezvoltarea rapidă a vaccinurilor împotriva Covid. Aceasta sugerează că tehnologiile spațiale vor juca un rol esențial în satisfacerea cerințelor de securitate ale guvernelor europene.
